Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Sfântul nostru părinte Roman era de obârşie din Emesa Siriei (astăzi Homs)1. A fost hirotesit diacon pe seama Bisericii Învierii Domnului de la Beirut, iar mai apoi s-a stabilit la Constantinopol, în timpul domniei Împăratului Anastasie I (în jurul anului 496). Fiind el slujitor al bisericii Preacinstitei Născătoare de Dumnezeu, ctitorită de prefectul pretoriului... Citeste articolul
Sfânta şi Marea Muceniţă Parascheva s-a născut într-un sat de lângă Roma, în vremea domniei lui Hadrian (117-138), din părinţi creştini, Agaton şi Politeia, care multă vreme Îl imploraseră pe Domnul să le dea un prunc. Dumnezeu, care întotdeauna răspunde rugăciunilor celor care se tem de El, le dădu deci o fiică, pe care ei o numiră Parascheva, căci era născută într-o vineri (Paraskevi înseamnă „vineri” în greceşte), dar şi din evlavie pentru Patima întăritoare a Domnului nostru Iisus Hristos.
Încă din fragedă pruncie, ea s-a consacrat cu totul celor dumnezeieşti. Nefiind deloc atrasă de jocurile copilăreşti, îşi petrecea vremea fie în biserică, pentru a participa la Sfintele Slujbe, fie acasă, pentru a cugeta la cuvântul lui Dumnezeu sau a se îndeletnici cu rugăciunea. La moartea părinţilor săi, pe când era în vârstă de 12 ani, a... Citeste articolul
Fecioria biruieşte lumea, potoleşte poftele cele trupeşti şi nu se împărtăşeşte cu strămoaşa Eva, pentru că aceleia i s-a zis de Dumnezeu: întru dureri vei naşte fii şi vei fi sub stăpânirea bărbatului. Iar fecioria este liberă de această robie, pentru că nu se veştejeşte de mulţimea anilor, ci totdeauna înfloreşte şi împodobeşte viaţa acelora ce-o păzesc. Cu aceasta unindu-se mireasa lui Hristos, a intrat în cămara cerească a Mirelui său. Cu această preacinstită şi dumnezeiască dăruire şi cu fecioria cea neîntinată împodobindu-se, fericita Arhelaia s-a făcut mireasă a lui Hristos şi s-a arătat biruitoare a lumii.
Ea vieţuia la un loc oarecare osebit, aproape de Roma, într-o mănăstire mică şi neştiută, pentru a fi păzită, pe cât se putea, întru cumplitele vremi ale închinării la idoli. Şi pornindu-se în Roma prigoană mare împotriva creştinilor de către păgânul împărat Diocleţian, sfânta fecioară Arhelaia, cu două surori ale sale întru Hristos... Citeste articolul
Pe vremea binecredinciosului împărat grec Alexie şi a Patriarhului Constantinopolului Nicolae, stăpânind în Rusia iubitorul de Hristos, marele domn al Kievului, Vsevolod Iaroslavici şi Vladimir cel de bun neam, domnul Cernicovului, care după aceea s-a făcut monah, a fost năvălire a ismailitenilor contra stăpânirii greceşti de pe acea parte de mare, pentru că, începând de la Herson, vrăjmaşii Crucii lui Hristos au robit pământul creştin până la Antiohia şi Ierusalim şi au pustiit cu foc şi cu sabie toate cetăţile şi satele, bisericile şi mănăstirile; iar pe cei ce au scăpat de sabie, bărbaţi, femei şi copii, i-au robit şi toate părţile acelea le-au luat în stăpânirea lor. Atunci şi cetatea Mirelor, cea din latura Lichiei, unde se aflau cinstitele moaşte ale arhiepiscopului lui Hristos Nicolae, au pustiit-o tot aceiaşi agareni.
Astfel a voit Domnul să se aducă cinstitele moaşte ale Sfântului Nicolae, plăcutului Său, din cetatea cea pustiită, Mira, în cetatea cea cu popor, care se numeşte Bari şi care este în Italia. Astfel, moaştele unui luminător ca acesta al lumii, al cărui sfânt suflet petrece întru cetele cereşti cu cinstea cea vrednică, n-a voit să fie pe pământ cu cinstire... Citeste articolul
Celestin s-a născut la Roma (sau, după alte surse, în provincia Campania din sudul Italiei de astăzi), dar nu se cunoaste nimic despre prima perioadă a vieţii sale, cu excepţia numelui tatălui: Priscus. Se spune că ar fi trăit un timp la Milano, pe lângă Sf. Ambrozie, unde a primit o foarte bună educaţie si s-a făcut cunoscut printr-o bună stăpânire a Sfintei Scripturi si a teologiei. Prima relatare certă despre el este menţionarea sa într-un document al Papei Inocenţiu I, în anul 416, în care se vorbeste despre diaconul Celestin. S-a păstrat si o scrisoare pe care i-a trimis-o în 418 Sfântului Augustin, scrisă într-un limbaj foarte respectuos.
VIAŢA Viaţa sa virtuoasă si autoritatea pe care o avea ca teolog i-au adus stima si dragostea clerului si a poporului credincios. După moartea Sfântului Bonifaciu, Celestin a fost ales Episcop al Romei, succedându-i acestuia la 10 septembrie 422. Datorită faptului că era prieten cu Sf. Augustin, Episcopul Hiponei, i-a fost mai usor decât predecesorului său să rezolve... Citeste articolul
VIAȚA Sfântul Grigorie s-a născut într-o familie bogată, care deţinea domenii întinse în Italia. în tinereţe a făcut studii strălucite şi a devenit prefect al Romei. După moartea tatălui său, Grigorie a vândut totul, o parte a dat săracilor, iar cu o altă parte a zidit şase mănăstiri. A renunţat la toga prefectorală şi a devenit călugăr, transformându-şi propria casă într-o mănăstire închinată Sfântului Apostol Andrei. Papa Pelaghie al II-lea l-a numit ambasadorul său la Constantinopol; totuşi, Sfântului Grigorie i-a displăcut atmosfera plină de vorbărie de la curtea imperială şi nu a învăţat niciodată greceşte.
S-a întors la Roma la sfârşitul misiunii la Constantinopol, aducând cu sine moaşte importante: braţul Sfântului Apostol Andrei şi capul Sfântului Evanghelist Luca. Papa Pelaghie al II-lea l-a numit secretarul său, pentru ca apoi, la moartea acestuia, Grigorie să fie ales episcop al Romei. După ce a fost înscăunat, în data de 3 septembrie 590, el a negociat... Citeste articolul
Sfânta Muceniţă Agata (sau Agatia) a vieţuit în secolul al IlI-lea, născându-se în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Palermo) din Sicilia (sau, după alte surse, în Catania). Prăznuirea ei se face în Biserica Ortodoxă, în Biserica Romano-Catolică şi în Bisericile Orientale pe 5 februarie.
VIAŢA Tânăra Agata strălucea prin frumuseţea trupului şi a sufletului şi făcea parte dintr-o familie foarte bogată. Într-o zi, ea a fost cerută de soţie de un consul pe nume Quintian, însă tânăra l-a refuzat, spunându-i că şi-a închinat deja viaţa unui alt soţ şi acela nu este altul decât Hristos, Dumnezeul creştinilor. Auzind... Citeste articolul
Născut la sfârşitul secolului al VII‑lea, Rupert a fost mai întâi episcop de Worms. Chemat în ţinuturile bavareze de către ducele bavarez Theodo, Sfântul Rupert a desfăşurat aici o bogată activitate misionară, reorganizând oraşul Salzburg şi înfiinţând mai multe biserici, mănăstiri şi schituri. Sfântul Rupert, mort într‑o zi de Sfintele Paşti, după săvârşirea Sfintei Liturghii, este astăzi patron al oraşului Salzburg şi al landului cu acelaşi nume, dar şi al unor episcopii şi arhiepiscopii catolice. El este pomenit şi de către ortodocşi în fiecare an la data de 27 martie.
Rupert (sau Rupertus, Ruprecht, Hrodperht, Hrodpreht, Roudbertus, Rudbertus, Robert) provenea din familia nobiliară francă a Rupertinilor, iar după alţii a fost irlandez la origine. A fost mai întâi episcop de Worms în timpul regelui Childebert al II‑lea al Austrasiei şi s‑a evidenţiat ca opozant al majordomului franc, care ţinea de fapt frâiele regatului. Viaţa sa exemplară, trăită... Citeste articolul
Provenind din familia nobiliară a ducilor de Altdorf, Konrad s‑a născut în jurul anului 900 şi a primit o educaţie aleasă la şcoala catedralei din Konstanz. În anul 934 a ajuns episcop de Konstanz, conducând destinele acestei episcopii timp de peste 40 de ani. Prieten foarte bun cu Sfântul Ulrich, fost episcop de Augsburg, Sfântul Konrad s‑a evidenţiat prin construcţia de biserici şi mănăstiri, dar şi a unui spital. Din călătoriile sale întreprinse în Ţara Sfântă şi la Roma a adus mai multe relicve pentru episcopia sa, printre care şi o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci. Sfântul Konrad este pomenit de către ortodocşi şi catolici în fiecare an la data de 26 noiembrie, data trecerii sale la cele veşnice.
Konrad provenea din familia ducilor de Altdorf şi s‑a născut în jurul anului 900. El a fost fiul ducelui Heinrich de Altdorf (astăzi localitatea Weingarten din landul german Baden‑Württemberg). Numele lui, tradus din germana veche, înseamnă „sfetnic priceput”. Părinţii săi, oameni cu frică de Dumnezeu, l‑au încredinţat pe Konrad episcopului Nothing, pentru a primi o... Citeste articolul
Între personalităţile religioase care au contribuit substanţial la răspândirea creştinismului pe teritoriul alaman se numără şi Sfântul Pirmin. Hirotonit episcop în jurul anului 720, Pirmin a înfiinţat multe mănăstiri, cum ar fi cele de la Reichenau, Murbach sau Gengenbach. De la Sf. Pirmin ne‑a rămas şi o lucrare intitulată pe scurt „Scarapsus”, un soi de catehism. Sf. Pirmin este pomenit în fiecare an la data de 3 noiembrie de către Bisericile ortodoxă, catolică, evanghelică şi anglicană.
Pirmin s‑a născut în jurul anului 690 în Narbonne, pe teritoriul Franţei de astăzi. Originea sfântului este una controversată. În timp ce unii susţin că era vizigot sau irlandez, alţii spun că era de origine romană. Biografia sa, scrisă la Hornbach în anul 830 şi bogată în legende, la fel ca şi o altă biografie ritmată, nu ne relatează nimic despre originea lui.... Citeste articolul
„Porumbelul” misionar al Bisericii Pomenit în fiecare an la data de 9 iunie, Sf. Columba este, alături de Sf. Patrick şi Sf. Brigita, unul dintre cei mai iubiţi şi mai veneraţi sfinţi ai Irlandei. Prin activitatea desfăşurată mai ales în Scoţia, Columba este considerat astăzi apostolul picţilor. Tradiţia ne spune că a săvârşit multe minuni, având darul prorociei şi mare putere împotriva puterilor demonice.
Informaţii despre viaţa Sfântului Columba ne oferă scurta biografie (Vita Columbae) scrisă la vreo sută de ani de la moartea lui de către Adamnan din Iona, dar şi lucrarea lui Beda Venerabilul intitulată Historia Ecclesia gentis Anglorum. Columba s‑a născut în anul 521 d. Hr., în ziua de pomenire a Sfântului Ambrozie (7 decembrie), în satul Gartan din ţinutul irlandez Donegal.... Citeste articolul
Chiliile pe care misionarul Gallus le‑a ridicat împreună cu ucenicii în apropierea cascadei râului Steinach s‑ar fi distrus, iar micuţa comunitate monahală întemeiată de el ar fi dispărut, dacă alamanul Otmar n‑ar fi încercat să reînvie această comunitate începând cu anul 719. Dacă Sf. Gallus este cel care a dăruit mănastirii şi oraşului St. Gallen numele, Otmar are meritul de a fi contribuit la menţinerea mănăstirii şi la prima ei înflorire, care o va duce la un rol foarte important în Regatul carolingilor.
Viaţa acestui sfânt alaman a fost redactată în anul 830 de către călugarul Gozbert cel Tânăr din St. Gallen, cunoscut şi cu numele de Gozbert Diaconus (diaconul). Lucrarea lui Gozbert nu s‑a păstrat, în schimb ni s‑a transmis prelucrarea acesteia, făcută de către călugarul mănăstirii Reichenau, Walafrid Strabo, cel mai bun latinist al vremii respective, din apropierea oraşului... Citeste articolul
Socotită patroană a Irlandei alături de Sf. Patrick şi Sf. Columban, Sf. Brigita, pomenită în fiecare an la data de 1 februarie de către Bisericile ortodoxă, catolică şi anglicană, a întemeiat prima mănăstire de maici de pe teritoriul Irlandei de astăzi şi este ocrotitoarea Ordinului surorilor brigitine.
Deşi s‑au păstrat puţine informaţii istorice precise despre viaţa ei, Sf. Brigita (Brigid, Brigida, Birgitta, Birgida, Birgid) este cunoscută astăzi ca patroană a Irlandei. Pe lângă multele legende răspândite pe seama ei, informaţii istorice mai sigure ne oferă biografia (Vita) sfintei, redactată de către călugărul Cogitosus din Kildare în anul 655 (Art. Brigida von Kildare publicat... Citeste articolul
Sf. Lucian, patronul oraşului şi al Episcopiei Catolice de Chur, a predicat Evanghelia pe teritoriul Rätiei (estul Elveţiei de astăzi) şi, după o tradiţie neconfirmată, a fost primul episcop de Chur. Conform părerii emise de către istoriografia locală, Sf. Lucian a fost cea mai importantă personalitate bisericească a Evului Mediu din provincia Rätia.
Despre viaţa şi activitatea Sf. Lucian ne oferă informaţii în primul rând o biografie (Vita) scrisă între secolele al VIII‑lea şi al IX‑lea. Această Vita, având forma literară a unei predici, a fost scrisă de către un cleric din oraşul Chur, responsabil de pelerinii care veneau să se închine la moaştele Sf. Lucian. Autorul se poate să fi fost chiar unul dintre episcopii de... Citeste articolul
Propovăduitor de seamă în Ţara Cantoanelor „Bucuraţi‑vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!”
Sfântul Gallus s‑a născut în jurul anului 550, probabil în Irlanda. Istoricii au păreri împărţite în ceea ce priveşte originea sfântului. Unii consideră că provenea din insulele bretone, alţii din Galia. Cunoscut este faptul că Sf. Gallus a fost ucenic al Sf. Columban, de aceea este numărat de către Pierre Riché între „călugării columbanieni”. Nu... Citeste articolul
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team