Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Alexandru Vaida‑Voevod
Alexandru Vaida‑Voevod s‑a născut în ziua de 27 februarie 1872, în inima Transilvaniei, la Olpret, azi Bobâlna, satul de unde s‑a pornit revolta de la 1437. Familia sa veche și bogată se înrudea cu personalități atât politice, cât și religioase din trecutul Transilvaniei, dintre care putem aminti pe Alexandru Bohățel, bunicul său, participant la Revoluția de la 1848, precum și pe episcopii români uniți Ioan Bob și Ioan Lemeny. Titlul de Voevod i‑a fost adăugat numelui său datorită strămoșilor lui, care fuseseră înnobilați de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, la 15 noiembrie 1627. Tatăl său, Dionisie Vaida, a fost participant la mișcarea națională a românilor transilvăneni, pe care a sprijinit‑o material și moral. A urmat școala primară la Cluj, apoi s‑a transferat la mai multe licee din Bistrița și Brașov. Aici a fost educat după modelul german, fapt ce i‑a permis mai târziu înscrierea la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena. Ca medic, a lucrat pentru o perioadă scurtă la Karlsbad, apoi s‑a dedicat vieții politice. A fost membru al organizației studențești „România jună” din Viena, devenind președintele acesteia și fiind nelipsit de la evenimentele sfârșitului de veac. În anul 1901 s‑a căsătorit cu Elena E. Safrano, fiica unor negustori (greci) bogați din Brașov, cu care a trăit până la moartea acesteia, la 23 septembrie 1943. Au avut patru copii.
Alexandru Vaida‑Voevod a colaborat cu Aurel C. Popovici la elaborarea, în 1891, a Replicii junimii academice române către studenții maghiari, drept răspuns la Memoriul studenților maghiari de la universitățile din Budapesta și Cluj. Prin acest document, bazat pe legile și datele statistice oficiale ale statului maghiar, erau evocate autonomia națională, federalismul și separarea românilor... Citeste articolul
Ștefan Cicio‑Pop
În 1865, pe data de 1 aprilie, se naște Ștefan Cicio‑Pop, în satul Șigău, județul Someș. Rămas orfan de mic copil, a fost adoptat și crescut de către un unchi al său, Vasile Pop, din Gherla. Școala primară a făcut‑o la Dej, iar Liceul în Sibiu. A studiat științele juridice la Universitățile din Budapesta și Viena, unde, în 1891, a obținut doctoratul în drept, pentru ca mai apoi să practice avocatura la Arad, unde se și stabilește. S‑a căsătorit cu Eugenia Macavei și a avut cinci copii: Ana, Vasile, Zoe Maria Sofia, Alexandru Eugen Tiberiu și Liviu.
La Arad intră în Partidul Național Român, unde se numără printre avocații care i‑au apărat pe românii inculpați de autoritățile Austro‑Ungare în nedreptul proces al memorandiștilor1 de la Cluj. În anul 1894 este chemat la Haga, la Congresul Uniunii Interparlamentare, unde primește mandatul liderilor români întemnițați. La 30 de ani este ales... Citeste articolul
Octavian Goga (1862 – 1934)
În anul 1881, pe 1 aprilie, în familia preotului Iosif Goga și al preotesei Aurelia din Rășinari, Sibiu, se naște Octavian Goga. Primele clase le face în satul natal, iar în 1890 poetul se înscrie la liceul de stat din Sibiu, apoi se transferă, în 1899, la liceul românesc din Braşov, unde pleacă împreună cu prietenul său, Ion Lupaș, marele istoric de mai târziu. La acest liceu îi mai sunt colegi poeții Ștefan Octavian Iosif, Aron Cotruș, Lucian Blaga și alți scriitori ardeleni, având printre profesori cărturari renumiți ai Ardealului, patrioți entuziaști precum: Virgil Onițiu, Vasile Goldiș. După absolvirea liceului, în 1900, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, studiind mai apoi la Berlin (1904). În tot acest timp citește poezii la Societatea de lectură a liceului, publică în revistele Tribuna, Tribuna literară și Familia.
În anul 1902 apare la Budapesta primul număr al revistei Luceafărul, din inițiativa studenților Al. Ciurea, O. Tăslăuanu și Octavian Goga. În revista Luceafărul apar majoritatea poeziilor lui Goga. În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii. După acest debut editorial, „adevărat eveniment literar”, poetul a intrat tot mai mult în conştiinţa opiniei publice. Până... Citeste articolul
Vasile Goldiș (1862 – 1934)
Vasile Goldiș s‑a născut la12/25 noiembrie1862, în satulLunca Teuz, astăzi satul Vasile Goldiș, în familia preotului Isaia Goldiș și a preotesei Floarea. Teodor, bunicul lui Vasile Goldiș, și unchiul său după tată, Petru, au fost și ei preoți. Mama lui, Floarea, provine, de asemenea, dintr‑o familie de preot, având rădăcini într‑o veche familie de români dinținutul Făgărașului.
Copilărește la Seleuș, Cermei și Mocirla, unde slujea tatăl său. Școala primară o începe la Cremei, continuă în satul Horia, iar mai apoi la Arad. Între anii1873 şi 1881 este elev al Liceului Teoretic din Arad, absolvind ca șef de promoție, cu aptitudini deosebite pentruistorie, literaturășifilozofie. La1 octombrie1881se înscrie și urmează cursurile Facultății de Litere și... Citeste articolul
Ion I. (Ionel) C. Brătianu
Ion I. (Ionel) C. Brătianu s‑a născut în 20 august 1864 în localitatea Florica (azi Ștefănești), județul Argeș, în familia lui Ion C. Brătianu, marele om politic, și a Piei Pleșoianu. În 1882 a absolvit colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti și, după efectuarea stagiului militar, primește gradul de sublocotenent. Din 1883 frecventează Școala Preparatorie „Sainte‑Barbe” din Franța, Şcoala Politehnică, apoi Şcoala de Poduri şi Șosele, devenind inginer în 1889. Cu toate acestea, nu‑şi va practica profesia, ci se va dedica vieții politice; a fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri, de trei ori ministru de interne, de două ori ministru al apărării naționale și de două ori ministru al afacerilor externe. Devine membru al Partidului Național Liberal încă în 1895 și tot în același an candidează la Colegiul I, fiind ales deputat de Gorj.
În 1907 preia funcția de ministru de interne. La Congresul PNL din ianuarie 1909, I. I. (Ionel) C. Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care o va deține pentru tot restul vieții. În 1927, când regele Ferdinand I a decedat, guvernul condus de Ionel Brătianu a rămas în fruntea țării, sub domnia regelui minor Mihai I. Pe data de 24 noiembrie, în același... Citeste articolul
Pimen Georgescu, mitropolitul Moldovei
Mitropolitul Pimen, după numele său de botez Petru, s‑a născut în data de 22 octombrie 1853, în satul Provița de Sus, județul Prahova. Tatăl său, Gheorghe Baicu, a fost cântăreț la biserica din sat, iar mama sa, Maria, era fiica preotului din sat.
Preasfințitul Partenie Ciopron avea să spună următoarele cuvinte despre mitropolit: „Din familie a moștenit vigoarea fizică și sufletească, încrederea în popor și iubirea înțelegătoare pentru frumusețea portului nostru național, ca un simbol al vieții sufletești curate”. Urmează cursurile Seminarului Teologic din București între anii 1869‑1874. Se căsătorește... Citeste articolul
Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana
Puterea iubirii
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team