Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Doar un cuvânt…
Dacă ar fi să aleg doar un cuvânt care să descrie sentimentul pe care îl ai când pășești în parohia „Sfinții Trei Ierarhi” din Paris, acela ar fi IUBIRE. Dar nu există iubire fără jertfă. Căci ce ar fi fost iubirea lui Hristos fără jertfa de pe Cruce? Atunci aleg cuvântul JERTFĂ.
Dacă ar fi să aleg doar un cuvânt care să descrie oamenii din parohia „Sfinții Trei Ierarhi” din Paris, acest cuvânt ar fi FAMILIE. Pentru că familie înseamnă iubire și înseamnă jertfă. Căci ce ar fi familia fără jertfa necontenită a părinților pentru copiii lor? Așadar, aleg iar cuvântul JERTFĂ. Apoi, dacă ar fi să aleg doar un cuvânt care să... Citeste articolul
Într-o seară din Postul Crăciunului…
Valoarea unui om este dată, înainte de toate, de impactul pe care acesta îl are asupra celor care îl cunosc, cu care colaborează și care reușesc să descifreze în acest om un mesaj constructiv, cu adevărat util pentru ei și pentru cei apropiați lor. Redactarea portretului acestui om este de regulă însoțită de un deosebit efort de discernere a faptelor cu adevărat esențiale și care au relevanță. Consider oportun să conturez din condei imaginea acestui om-episcop, care oferă o baza solidă Bisericii Ortodoxe Române în Italia și în lume, și care sporește rezistență noastră la trecerea timpului, pentru mesajul pe care se ostenește să-l transmită întregii comunității ecleziale și lumii de astăzi.
A sosit în Italia într-o seară de decembrie 2004, la câteva zile înainte de Nașterea Domnului, în Provincia Liguria, în „celebra” localitate Gavedo, nu departe de locul unde Dante Aligheri a poposit și a scris La Divina Commedia, un sătuc uitat de lume, autentic prin natura spațiului și a prezenței câtorva familii în vârstă, blânde, calde și... Citeste articolul
Arhiereul Pavel Şerpe, slujitor al Bisericii și al oamenilor
Articol preluat din lucrarea de doctorat intitulată „Biserica Ortodoxă din Europa în timpul regimului comunist. Studiu de caz: arhiereul Pavel Șerpe”, prezentată la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna”, din Sibiu, în data de 18 octombrie 2018, și redactată sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr. Lucrarea a fost scrisă de pr. dr. Ioan Șarpe, paroh al parohiei ortodoxe „Pogorârea Sfântului Duh”, din Londra.
Episcopul Pavel Şerpe (1897‑1978) este, probabil, unul dintre arhiereii cei mai puțin cunoscuți ai Bisericii Ortodoxe Române. Totuşi, prin slujirea sa smerită, dar mai ales prin pozițiile deținute în cadrul Seminarului Monahal de la Neamț și al Centrului de Îndrumare Pastorală şi Misionară de la Curtea de Argeş, arhiereul Pavel Şerpe şi‑a lăsat puternic amprenta asupra multor clerici... Citeste articolul
Titus Bărbulescu, un român care și a dezvăluit sufletul la Paris
BĂRBULESCU, Titus (22.06.1918 – 18.04.2020), prozator și critic literar. Este fiul Corneliei și al lui Eugen Bărbulescu, preot (ambii originari din județul Argeș). După absolvirea Liceului „Cantemir Vodă” din București, Titus Bărbulescu urmează, în paralel, cursurile Facultății de Litere și Filozofie și cursurile Facultății de Drept din cadrul Universităţii București (promoția 1941).Sublocotenent de cavalerie (după terminarea Școlii de Ofițeri de Rezervă), este trimis pe frontul de Vest (în Transilvania, în Ungaria şi în Cehoslovacia). Rănit în martie 1945, e luat prizonier de germani și, printr‑un concurs de împrejurări favorabile, descrise în „povestea de război” Ionică, ajunge în Franța (la Chartres, apoi la Paris), unde participă la mișcarea de rezistență a românilor din exil. În Franța activează ca reprezentant pentru difuzare în cadrul editurii Le Pavois. După absolvirea cursurilor care pregăteau profesori de franceză pentru străinătate (CAEFE), la Sorbona (1952‑1953), e angajat profesor stagiar, apoi titular, de limba și civilizația franceză și consilier la Alianța Franceză (1953‑1985). Din 1955 funcționează concomitent ca asistent (ulterior conferențiar) al profesorului Alain Guillermou, la catedra de limbă și civilizație română din cadrul Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale. Între 1970 si 1983 este redactor al publicațiilor Bulletin informatif și Cahiers, editate de Asociația Francezilor de Origine Română. Își ia doctoratul în litere la Sorbona, în 1978, cu lucrarea Lucian Blaga, poète et dramaturge. A colaborat, în țară, la revistele Bilete de papagal, Perspective, Izvoare de filozofie, iar în străinătate la publicaţiile Luceafărul, Anotimpuri, Caiete de dor, Limite, Națiunea română, Sfinții Arhangheli, Biserica ortodoxă română din Paris (Franța) şi Revista scriitorilor români (Germania).
Autor a numeroase eseuri, cronici și articole răspândite în presa exilului, Titus Bărbulescu se impune ca o voce distinctă a prozei românești prin volumele Bune și nebune... Amintiri (1955) și Ionică. Poveste de război (1995). În tradiția Crailor de Curtea‑Veche, Titus Bărbulescu reface nostalgic atmosfera unui București fabulos, de sfârșit de lume, viciat și neștiutor de... Citeste articolul
Un Patriarh harismatic pentru vremuri atipice
Pe 22 iulie 2020, Părintele Patriarh Daniel împlinește 69 de ani. De aici, din Cluj, de lângă zvelta catedrală ridicată de episcopul Nicolae Ivan, gândurile noastre bune se îndreaptă către Preafericirea Sa, iar pe Bunul Dumnezeu Îl rugăm să-i dăruiască ani mulți cu sănătate.
Pe 4 noiembrie 1933, în ajunul sfinţirii monumentalei Catedrale din Cluj, Episcopul Nicolae Ivan i se adresa Patriarhului Miron Cristea cu următoarele cuvinte: „este cu adevărat o minune că aici, în acest oraş al excluderii, în oraşul umilinţelor şi suferinţelor noastre pământeşti, vedem în mod real crucile acestei impunătoare Catedrale ortodoxe înălţate spre... Citeste articolul
Sfântul Luca al Crimeei (profesorul Valentin Voino‑Iaseneski), un pionier al anesteziei regionale
Anestezia regională a început să capete o pondere din ce în ce mai mare în cadrul tehnicilor anestezice deoarece are relativ puține contraindicații, reduce substanțial necesarul de analgezice opioide și asigură o revenire mai rapidă din anestezia generală în cazul asocierii celor două. La începuturile anesteziei moderne anestezia regională era de preferat, întrucât anestezia generală nu putea fi administrată decât în anumite spitale mari, era riscantă și era limitată de incidente neplăcute, cum ar fi explozia, la propriu, a sălilor de operație (în acele vremuri se folosea eterul, care este extrem de inflamabil); prin urmare, medicii chirurgi, mai ales cei care doreau să practice în provincie, erau obligați să deprindă cât mai multe tehnici de anestezie regională pentru a putea efectua cât mai multe intervenții chirurgicale. La începutul secolului XX, în Rusia, Sfântul Luca al Crimeei (profesorul Voino‑Iaseneski) avea să fie unul din pionierii anesteziei regionale și ai chirurgiei septice.
Valentin Voino‑Iaseneski se naște la 9 mai 1877 în orașul rusesc Kerci (ca o coincidență, în ziua în care România își declara independența), într‑o familie mixtă, atât etnic cât și confesional. Tatăl este polonez și catolic practicant, iar mama rusoaică ortodoxă (fig. 1). Pasionat în adolescență de pictură, urmează cursurile unei școli de artă... Citeste articolul
Făuritorii Marii Uniri. Iosif Jumanca
Iosif Jumanca s‑a născut pe 23 decembrie 1893, în satul Folea, comuna Voiteg, județul Timiș, în familia lui Simion și Opra Jumanca. A fost un om politic român, membru al Consiliului Național Român Central (1918) și al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918‑1920), precum şi deputat în Parlamentul României.
Despre biografia lui Iosif Jumanca se cunosc doar câteva lucruri, și anume că a absolvit patru clase primare şi că nu și‑a satisfăcut stagiul militar (după datele din fișa personală din timpul arestării), întrucât, ca semn particular, dar fără să cunoaştem motivul, a avut tăiat vârful de la degetul arătător al mâinii drepte. A fost căsătorit cu Emilia, alături de care a... Citeste articolul
Henri Berthelot. Cel mai român dintre generalii francezi din Primul Război Mondial (2)
BERTHELOT, PERSONAJ ISTORIC ROMÂN
Înainte de 1945 Vestea morţii generalului, în 28 ianuarie 1931, consternează poporul român. „Amintirea lui a rămas înscrisă în adâncul sufletelor noastre”, îi telegrafiază regele Carol al II‑lea preşedintelui Republicii Franceze. „Deplângem toţi, în România, pierderea acestui mare prieten al ţării noastre”1. Ziarul... Citeste articolul
Henri Berthelot. Cel mai român dintre generalii francezi din Primul Război Mondial (1)
1916. Pe cele două fronturi europene, cel occidental şi cel de răsărit, războiul stagnează. Deşi armata germană este îngenuncheată la Verdun, pe un câmp de luptă plin de noroi şi sânge, bătălia de pe râul Somme încă nu e pe deplin câştigată. În estul Europei, situaţia este la fel de neclară. Un general francez, însă, Henri Berthelot, se va ilustra pe frontul românesc printr‑o misiune care va pecetlui relaţiile indefectibile de stimă şi prietenie între cele două naţiuni, română şi franceză. În România, memoria acestui militar, distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare al României” şi decorat cu „Ordinul Mihai Viteazul” de către regele Ferdinand I (1865‑1927), este încă vie.
În data de 19 septembrie 1916, generalul de divizie Marie Fayolle (1852‑1927), comandant al Armatei a 6‑a, îl anunţă pe generalul de divizie Henri Berthelot că va fi numit şef al misiunii militare franceze în România. Berthelot ştie cât de greu cântăreşte România în echilibrul de forţe, aliată fiind cu ţările Antantei – Franţa, Marea Britanie şi Rusia... Citeste articolul
Canonizarea Mitropolitului Iosif Naniescu o „bună vestire” mult aşteptată
„Aşa sunt uitați prietenii?”, aud deodată în urechi. Întorc capul. Niciun prieten. Doar indieni şi arabi… Îmi aduc aminte de viața Sfântului Ioan Rusul… „Aşa sunt uitaţi prietenii?”, l‑a întrebat Sfântul Ioan pe bătrânul Nicolae, care nu şi‑a adus aminte că este sărbătoarea Sfântului. Iar bătrânul, auzind blânda mustrare, a lăsat toate ca să vină să se închine şi să participe la Dumnezeiasca Liturghie. „Pe cine să fi uitat eu?” Mă apucă fierbințeala. Şi ruşinea. Da, „bunicuţul Iosif”… de el am uitat… 26 ianuarie a fost ziua naşterii sale pentru veşnicia lui Dumnezeu. „Da, ştii, sfinte, mă zbăteam în alte probleme… sper să mă înţelegi…”, dau să mă justific. Ajung în cameră. Nu mă schimb. Sunt ud, dar bunicuţul Iosif, prietenul meu de la streașina catedralei ieşene, merită câteva rânduri…
Aceste rânduri le scriam acum câteva luni, când umblam prin umezeala Londrei, cerșind de la sfinţi un loc de muncă. S‑au schimbat multe de atunci… Acum stau la un birou şi, în loc să muncesc, mă bucur… Ceva saltă în mine! Este bucuria „bunei vestiri”. O veste ce o aştept de câțiva ani! O așteaptă Moldova, Țara și românii de pretutindeni.... Citeste articolul
Părintele Placide
Preacuviosul și mult iubitul nostru părinte Placide, cel cu nume bun, s‑a născut la ceruri, chemat de Domnul într‑o duminică în care anul acesta se sărbătorea Soborul Sfântului Înaintemergător Ioan, după 75 de ani de viață monahală. A fost cu adevărat un înaintemergător. Soborul Înaintemergătorului e străbătut de lumina Bobotezei, această sărbătoare pe care o iubea în mod deosebit, după cum spune într‑una dintre minunatele sale predici care au fost editate de mănăstire cu câteva săptămâni înainte de adormirea sa: „Sărbătoarea Teofaniei”, spune el, „este o sărbătoare minunată. Desigur, ar fi o nesăbuință să vrem să stabilim o ordine de mărime între sărbătorile liturgice, pentru că toate, sub un aspect sau altul, ne aduc în prezența tainei mântuirii noastre. Însă, după sărbătoarea Paștilor, cred că sărbătoarea Teofaniei e dăruită cu o plinătate neasemuită, este cea care dă seamă cel mai bine de întreaga taină a mântuirii noastre, de toată taina îndumnezeirii noastre întru Hristos”(„Cea de‑a 6‑a predică pentru sărbătoarea Teofaniei”, în La Couronne bénie de l’année [Cununa binecuvântată a anului], T. I, p. 311). Cât timp a putut, Părintele Placide a ținut să spună el însuși minunata rugăciune a Sfântului Sofronie al Ierusalimului care se spune la slujba sfințirii aghiasmei mari. Deosebit de sensibil la frumusețea naturii și la sfințirea cosmosului, în câteva rânduri a coborât până la Cholet, pârâul de munte care coboară povârnișurile din Vercors, pentru a binecuvânta în mod solemn apele acestuia, la 6 ianuarie.
Cea mai grăitoare trăsătură caracteristică a chipului strălucitor al părintelui nostru era ascultarea sa absolută, extrema lui smerenie lipsită de orice voie proprie. Această ascultare s‑a manifestat mai ales când, la puțin timp după intrarea sa în Sfânta Biserică Ortodoxă, a ținut să meargă la marii ei părinți duhovnici pentru a lua binecuvântarea lor – cei din... Citeste articolul
Patriarhul Justinian Marina și Marea Britanie
În luna martie a acestui an s-au împlinit 40 de ani de la mutarea la Domnul a Patriarhului Justinian Marina, cel care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 29 de ani, în timpuri grele, de prigoană. Conştient de chemarea sa de Părinte al tuturor românilor, Patriarhul Justinian s-a ocupat îndeaproape de comunităţile româneşti aflate pe alte meridiane ale lumii, printre acestea numărându-se şi parohia „Sf. Gheorghe” din Londra, care, în decursul timpului, s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea Patriarhului Justinian.
ÎNCEPUTUL MISIUNII ROMÂNEŞTI LA LONDRA Primul paroh al acestei comunităţi a fost părintele profesor Vintilă Popescu, originar din Imoasa Mehedinţiului. Părintele Vintilă era profesor de Noul Testament şi Îndrumări Misionare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti şi diacon (din 1941), căsătorit cu o englezoaică. De aceea, este foarte posibil ca afilierea... Citeste articolul
Arhiepiscopul Adrian Hrițcu (1926 -2013)
(fragment din mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Adrian Hriţcu) Născut în localitatea Ştiubieni, judeţul Botoşani, la data de 22 februarie 1926, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Adrian a simţit din fragedă copilărie o chemare specială către viaţa duhovnicească şi slujirea Bisericii. După absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat, între anii 1940 şi 1944, cursurile şcolii de cântăreţi de la Mănăstirea Neamţ. După revenirea din armată, şi-a continuat studiile la Seminarul teologic din aceeaşi mănăstire. După absolvire s-a înscris la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, devenind licenţiat al acestuia în anul 1957. Mai târziu, va aprofunda studiile teologice la Facultatea de Teologie din Fribourg şi la Institutul Ecumenic de la Bossey (Geneva).
La data de 26 octombrie 1950, a intrat ca frate la Mănăstirea Neamţ, fiind tuns în monahism în acelaşi an, la data de 9 decembrie, cu numele de Adrian. La Praznicul Bunei Vestiri din anul 1951 este hirotonit diacon, slujind în această treaptă până în anul 1958. Ca ierodiacon, a slujit la Mănăstirea Neamţ (1951-1953) şi la Mănăstirea Plumbuita (1953-1958).... Citeste articolul
.jpg)
Înaltul, Mitropolia și portbagajul
„Si mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi. Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre; Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi. Si intrând în casă, uraţi-i, zicând: Pace casei acesteia" (Mt 10, 7-12)
Era toamnă şi cursurile la facultate erau în toi, toţi erau preocupaţi de noul an şcolar... Prin campus se auzise că o să treacă prin oraş Înaltu’; că se tot vorbea să se deschidă parohie, să poată să aibă şi românii slujbă pe limba şi pe tradiţia lor. Am auzit şi eu că vine Înaltu’, dar nu am înţeles prea bine, mărturisesc, dacă era vorba... Citeste articolul
Păstori de suflete din trecut printre românii ortodocși din Italia
Aduceti-vă aminte de mai-marii voştri! Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Siluan, Departamentul Cultural al Episcopiei Italiei organizează, în perioada 15 noiembrie - 6 decembrie 2015, în cadrul Anului comemorativ al marilor păstori de suflete în eparhii, manifestarea intitulată „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! – Păstori de suflete din trecut printre românii ortodocşi din Italia”. În cadrul acesteia, se vor desfăşura în parohiile din cuprinsul Episcopiei Italiei di verse evenimente în memoria primilor ierarhi ortodocşi români ai Europei Occidentale. Fie ca Dumnezeu să îi primească în Împărăţia Sa, ca pe unii care au făcut posibile, prin jertfă, bucuriile duhovniceşti ale creştinilor ortodocşi români din diaspora europeană de astăzi.
MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879 -1964) Vrednicul de pomenire Mitropolit Visaron Puiu s-a născut în 27 februarie 1879 la Paşcani. A urmat seminarul la Roman şi Iaşi, apoi studiile superioare la Facultatea de Teologie din Bucureşti. A intrat în monahism în anul 1905, fiind imediat hirotonit diacon şi apoi trimis la Academia Teologică din Kiev, ca bursier al fondului... Citeste articolul
Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana
Puterea iubirii
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team