Sfânta mucenită Agata din Sicilia

Tânăra Agata strălucea prin frumusețea trupu­lui și a sufletului și făcea parte dintr-o familie foar­te bogată. Într-o zi, ea a fost cerută de soție de un consul pe nume Quintian, însă tânăra l-a refuzat, spunându-i că și-a închinat deja viața unui alt soț și acela nu este altul decât Hristos, Dumnezeul creș­tinilor.

Auzind acestea și văzând că insistențele sale rămân fără rezultatul dorit, consulul a poruncit să fie luată și dată pe mâna unei femei necredincioa­se și ușuratice, pe nume Afrodisia, ca să o întoarcă de la credința ce-o avea în suflet. Cu toate amenin­țările din partea consulului și cu toate pedepsele aplicate de matroană, Sfânta Agata nu a renunțat la dragostea pentru Dumnezeul ei, și toate le-a su­ferit pentru a nu-L face de râs înaintea oamenilor. Căci adevărat gândea sfânta că ceea ce vine de la Hristos e mult mai puternic decât ceea ce vine de la oameni.

Văzând tăria ei, consulul a hotărât să o dea pe mâna călăilor spre a o chinui „până avea să renunțe sau să moară”. Åži mult a fost tânăra mireasă a lui Hristos, Agata, chinuită și la cazne groaznice supusă, dar trupul ei suferea, în timp ce sufletul se veselea în brațele mirelui său. Quintian a poruncit ca sânii fecioarei să fie arși, iar sfânta a răspuns torturii prin cuvintele: „Tiran nemilos, nu te rușinezi să chinui la o femeie acel sân de la care ai supt viața atunci când erai copil?". În cele din urmă, consulul a ordonat călăilor să smulgă sânii sfintei cu un clește de fier.

VINDECAREA EI MIRACULOASÄ‚

Despre vindecarea în chip miraculos a pieptu­lui Sfintei Mucenițe Agata se spune că la miezul nopții i s-a arătat Sfântul Apostol Petru, cu chipul bătrân și cinstit, purtând în mâinile sale multe doc­torii. „Iată, eu stăteam și priveam la tine în ceasul acela când ai răbdat chinurile, și am cunoscut că este cu putință să se tămăduiască pieptul tău; pen­tru aceea am și venit aici." Sfânta Muceniță Agata a răspuns: „Eu niciodată n-am obișnuit trupul meu cu niciun fel de doctorie, și acum mi se pare că nu se cade a strica obiceiul cel bun, păzit din pruncie" Bătrânul i-a zis: „Åži eu sunt creștin și nădăjduiesc să te tămăduiesc; am venit la tine, deci nu te ruși­na de mine".

Sfânta i-a răspuns, zicând: „Tu ești bărbat, iar eu fecioară, deci cum voi putea ca fără de rușine să-mi descopăr pieptul înaintea ta? Voiesc mai bine să rabd înainte durerea rănilor mele, decât să mă dezgolesc înaintea ochilor bărbătești. Mulțumescu-ți, cinstite părinte, căci pentru mine ai venit aici, vrând să tă- măduiești rănile mele, însă să știi că doctoriile cele făcute de oameni nu se vor apropia de trupul meu niciodată". Iar bătrânul a întrebat atunci: „De ce nu voiești să te tămăduiesc?" Sfânta a răspuns: „Am pe Domnul meu Iisus Hristos, Care le tămăduiește pe toate și Care, cu voia și cu cuvântul Său, ridică pe cei căzuți. Acela, de va voi, poate să mă mântuiască și pe mine, roaba Sa cea nevrednică".

Apostolul a zâmbit și i-a zis: „Acela m-a trimis la tine, fecioară, pentru că eu sunt Apostolul Său; deci, fii acum tămăduită". Zicându-i acestea, s-a fă­cut nevăzut. Sfânta Agata, privind apoi la trupul său, a văzut că toate rănile erau tămăduite.

Nereușind în nici un chip să-i schimbe hotărârea, consulul a poruncit să fie aruncată pe cărbuni încinși până se va săvârși. Åži astfel, Sfânta Muceniță Agata și-a dat sufletul în brațele Mântuitorului în anul 251, la doar 16 ani, având ca zi de pome­nire data de 5 februarie.

CINSTIREA

Imediat după sfântă adormi­rea sa, creștinii au început să o cin­stească pe tânăra ce-a răbdat atâ­tea pentru Dumnezeul ei, cultul său răspândindu-se cu repeziciu­ne, și mulți, în diferite hotare ale Imperiului, auzeau de tăria tru­pească și sufletească a fericitei.

Se spune că pe mormântul ei un înger a adus o lespede pe care erau scrise cuvintele: „Cuget cu­vios, lucrând în libertate, cinste de la Dumnezeu și patriei mân­tuire’’.

În jurul anului 500, Sfântul Simachus, papă și episcop al Ro­mei, i-a închinat Sfintei Mucenițe Agata o biserică la Roma, iar Sfântul Grigorie Dialogul, episcopul Romei (cunoscut și ca Papa Grigorie cel Mare), i-a închinat o nouă biserică, în secolul al VII-lea, pe locul uneia construite în anul 460 de gotul Ricimer, biserică ce mai există și astăzi și care se numește Santa Agata dei Goti.

Sfânta Muceniță Agata este considerată ocrotitoarea orașului Catania și a regiunii Molise din Italia, precum și a statelor San Marino și Malta.

În fiecare an, între 3 și 5 februarie, are loc în Catania un festi­val în cinstea Sfintei Mucenițe Agata, care comemorează viața ei, festival ce culminează cu o procesiune care durează toată noaptea și la care participă mii de persoane.

TROPARUL

CONDACUL

ICOSUL