Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Universul carceral românesc din perioada comunistă și autobiografia spirituală
Despre universul carceral instituit de comuniști s-a scris destul de mult în decursul vremii. După cum am mai arătat, există deja o bogăție de texte cu caracter memorialistic, scrise atât de supraviețuitoarele acestuia, precum Aspazia Oțel Petrescu, Lena Constante, Galina Răduleanu, Nicole Valery-Grossu1 sau altele asemenea lor, cât și de preoți și de alți oameni închiși pe motive politice2.
Din nefericire, din motive care țin mai degrabă de modul în care au fost ele structurate și de atenția autorilor pentru furnizarea informației istorice, dar și a unei mărturii veridice, bazată pe fapte, niciuna dintre ele nu este exclusiv o autobiografie spirituală. Din fericire, aproape fiecare text de acest fel conține însă pasaje dense ce pot fi subsumate genului. Din rațiuni de spațiu și de... Citeste articolul
.jpg)
Autobiografia spirituală din spațiul românesc
După cum am menționat și în cadrul unor cercetări publicate anterior1, spațiul teologic românesc nu cunoaște o operă care să poată fi subsumată întru totul genului, de pildă Confesiunilor fericitului Augustin2. În ciuda existenței unor lucrări autobiografice extrem de importante, scrise în anumite contexte istorice, acestea nu întrunesc toate criteriile care le‑ar face părtașe acestui gen.3
Cu toate acestea, spațiul românesc, fie el teologic sau literar, nu a dus lipsă de lucrări scrise la persoana întâi. Jurnalele sau memoriile au împânzit literatura română, oferind contribuții interesante care le‑au permis cititorilor să‑și cunoască scriitorii, dincolo de imaginea pe care le‑au creat‑o operele și editurile, și să înțeleagă motivațiile unora... Citeste articolul
Nicolae Berdiaev și autobiografia lui spirituală (II)
Dintre toate autobiografiile spirituale care au fost scrise și publicate în arealul ortodox, cea a filosofului rus Nicolae Berdiaev ilustrează în modul cel mai detaliat ideea de self-disclosure1,propovăduită și utilizată atât de mult în practica terapeutică din spațiul psihologic. În cadrul acesteia, el se autodefinește, își reiterează aspectele fundamentale ale vieții începând din copilărie, și încearcă să afle care au fost cauzele unor atitutini și poziționări ulterioare. Vorbește, precum am arătat, despre tatăl său și despre educația cazonă pe care acesta i-a oferit-o, despre rolul mamei, cel al soției, și despre multe alte aspecte care au contribuit la dezvoltarea, într-o anumită direcție, a personalității sale. Toate aceste aspecte sunt plasate în relație cu spectrul spiritualului, căci, după cum țin să arate exegeții săi contemporani, doar el este cel care le dă valoare.2
Referindu-se la rolul jucat de boală în propria sa biografie și la modul în care aceasta i-a influențat evoluția, filosoful va sublinia faptul că: „Bolile au jucat un rol imens în viaţa mea. Din această perspectivă, am avut traumatisme încă din copilărie... Nu am fost subiectul hipnozei, dar, copil fiind, mi-a fost sugerată ideea că viaţa şi maladia sunt sinonime.”.3... Citeste articolul
Nicolae Berdiaev și autobiografia lui spirituală (I)
Filosof al libertății și autor al unor volume de referință în arealul filosofic1, Nicolae Berdiaev (1874‑1948) e mai degrabă cunoscut pentru lucrările din acest domeniu decât pentru autobiografia spirituală. Om care a debutat ca existențialist socialist, va evolua înspre o filosofie creștină cu filon mistic2 și se va dovedi un critic al modernității, pe care o va clasifica drept „un nou Ev Mediu”. Cărțile care‑i vor aduce consacrarea și vor contribui la oferirea unor doctorate honoris causa din partea unor mari universități occidentale, precum cea de la Oxford, vor avea în centru tocmai acest aspect.
Autobiografia lui spirituală3 nu este doar o lucrare periferică a întregului său parcurs scriitoricesc, ci și un text în privința căruia autorii nu sunt unanimi.4 De altfel, filosoful însuși a scris‑o și a rescris‑o în mai multe rânduri, adăugând și eliminând pasaje, și intitulând‑o când autobiografie filosofică, când autobiografie... Citeste articolul
Autobiografia spirituală a Sfântului Siluan Athonitul (2)
Ar fi multe de spus în legătură cu autobiografia spirituală a Sfântului Siluan. Dinamica stărilor descrise aici, sinceritatea cu care părintele rus vorbește despre ceea ce trăiește, răspunsul la multe dintre întrebările des întâlnite în societatea de astăzi, toate vin să certifice valoarea și actualitatea acestui text descoperit, publicat și editat de părintele Sofronie Saharov. Din păcate, din rațiuni de timp și spațiu nu vom reuși aici să realizăm o prezentare exhaustivă a acestui text, extrem de relevant pentru mistica zilelor noastre, nici să-i subliniem întru totul complexitatea sau să vorbim despre valențele lui ecumenice. Ne vom strădui totuși să aducem în atenție câteva aspecte importante care-l definesc.
DE LA IUBIREA LUI DUMNEZEU LA IUBIREA OMULUI PENTRU ÎNTREAGA CREAȚIE Dacă se poate vorbi despre un leitmotiv al autobiografiei spirituale a părintelui Siluan, acela este dobândirea Sfântului Duh. E, în fapt, un aspect des regăsit în teologia rusă, mai veche sau mai nouă, având reprezentanți precum Sfântul Serafim de Sarov.1 Însă pentru a ajunge la acest... Citeste articolul
Autobiografia spirituală a Sfântului Siluan Athonitul
Personalitate remarcabilă a spiritualității ruse din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și prima parte a secolului trecut, Sfântul Siluan Athonitul (1866-1938), canonizat în anul 1987 de Patriarhia Ecumenică, a avut parte de o dinamică aparte a vieții mistice. Întrucât despre dânsul și despre moștenirea lui s-a scris destul de mult în decursul anilor1, nu vom insista aici asupra reperelor bio-bibliografice. Ne vom limita doar la a spune că, după plecarea sa în veșnicie, ucenicul dânsului, părintele Sofronie Saharov, canonizat între timp de mai sus pomenita instituție eclesiastică, a descoperit manuscrisul unor gânduri aparte, care vin să vorbească despre viața sa interioară și despre modul în care, în decursul anilor petrecuți la Lavra Sfântului Pantelimon din Athos, Cuviosul a luptat pentru dobândirea Duhului Sfânt.
Părintele va fi cel care va edita aceste texte, le va publica și le va acompania apoi cu o biografie dedicată celui ce i-a fost călăuzitor în cele duhovnicești.2 Lucrarea3 va ajunge să aibă cu timpul o anvergură aparte și să contribuie la receptarea celui care va fi considerat în hagiografia contemporană „un sfânt fără frontiere”. Leitmotivul căutărilor sale... Citeste articolul
Autobiografia spirituală din spațiul ortodox și relevanța ei practică
ASPECTE INTRODUCTIVE Relevantă, dar încă insuficient descoperită în arealul ortodox, autobiografia spirituală a dat naștere unei frumoase tradiții în spațiul catolic și în cel protestant. În lumea ortodoxă, s‑au preferat fie tratatele de teologie, redactate de obicei în scopuri pragmatice, fie portretele encomiastice, dedicate maestrului de către ucenic, după plecarea sa la Domnul. Într‑o lume în care s‑a impus spiritualitatea monastică și, o dată cu ea, ascetismul, era considerată aproape o împietate să scrii la persoana întâi.
Apusul și‑a permis acest lux și a reușit să ofere texte interesante. Tereza de Avilla, Maria de San Jose, controversatul Julian de Norwich ori mai recenta maică Teresa de Calcutta oferă adevărate perle ale genului. În spațiul protestant, genul a dobândit, așa cum am arătat și cu alte ocazii, un adevărat rol prozelit. Convertiții erau astfel încurajați să scrie despre experiențele lor,... Citeste articolul
Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana
Puterea iubirii
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team