În anii de mare entuziasm de după căderea regimului comunist, pe când lumea românească se replăsmuia pe sine în orizontul cel nou al libertății redobândite și renăștea greu, prin spasme politice și convulsii sociale, Biserica era regăsită ca un reper identitar major, spațiu axiologic și loc memorial esențial, cetate de scăpare din tumultul veacului. Apărea evident faptul că lumea noastră a reușit să depășească impasul comunist prin credința cultivată în Biserică și prin cultura promovată în agora de diferite chipuri de cărturari, scriitori ori mentori. În Biserică a contat în primul rând șiragul de duhovnici, care au avut un impact mare în popor și care au salvat reperele spirituale și morale majore într-un timp ieșit din țâțâni și din matca firească a dinamicii noastre istorice. Dintre acești minunați duhovnici se cuvine evocată figura măreață, mărturisitoare, a părintelui Ioan Iovan (1922-2008), cel care a înfruntat comunismul ateist cu Potirul în mână, cu amvonul mutat în mijlocul poporului batjocorit și oropsit de reazemul credinței, cu rugăciune fierbinte în inimă pentru tot sufletul necăjit și dezorientat.
Silviu Corneliu Iovan, viitorul arhimandrit Ioan, s-a născut pe 26 iunie 1922 în familia preotului bihorean Gavril Iovan, la frontiera de vest a țării, iar dârzenia sa nativă, de om al hotarului, l-a recomandat pentru misiunea viitoare ca pe cel care apără fruntarul și obrazul Bisericii la unul dintre cele mai delicate hotare ale istoriei moderne, regimul criminal comunist și propaganda sa ateistă.... Citeste articolul
Deşi îi despart aproape şase sute de ani, cei doi Părinţi se înscriu în aceeaşi linie de trăire şi de gândire filocalică. Oameni ai timpurilor lor, încercaţi duhovniceşte, dar şi cu un simţ extraordinar al prezentului, au înţeles că gustarea harului dumnezeiesc se face atât prin retragerea în singurătatea inimii, cât şi prin jertfa pentru aproapele care are nevoie de călăuzire în lumea Duhului. În articolul de faţă vom vorbi foarte pe scurt despre aceste două coordonate (propria linişte şi pacea cu aproapele), nădăjduind să impulsionăm măcar un pic dorinţa cititorului de a parcurge cât mai multe din scrierile acestor doi Părinţi.
1. LiniÅŸtirea minÅ£ii Nu putem nega faptul că trăim într‑o lume a zgomotului. Acest zgomot poate fi exterior sau interior, mai puternic sau mai redus, însă reprezintă o constantă a mediului nostru de zi cu zi. În contextul în care anul 2022 a fost proclamat drept Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinților... Citeste articolul
Născut în Egiptul de Sus, într‑o familie păgână, sfântul Pahomie (15 mai) s‑a creştinat la vârsta de 20 de ani, închinându‑se mai târziu sihăstriei, în care a păşit ca ucenic al unui pustnic numit Palamon. În jurul anului 320 a întemeiat la Tabennissi, în apropiere de Teba, o comunitate monahală cu viață de obște, organizată după reguli precise, care va deveni modelul tuturor mănăstirilor chinoviale din creștinismul ortodox. A murit în anul 346, lăsând în urmă 9 mănăstiri, care însumau aproape 7.000 de călugări și călugărițe.
Sfântului Pahomie i se atribuie Regula pentru monahi și monahii, primul regulament de organizare a mănăstirilor cu viață de obște (scriere de sinteză realizată și prin contribuția stareților care i‑au urmat), două cateheze, precum și mai multe epistole. Sfântul Pahomie cel Mare a fost primul mare organizator al vieții monahale. Din lucrarea lui s‑au inspirat mai apoi... Citeste articolul
Fragmente din articolul Maicii Pelaghia de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, apărut în Buisson Ardent, Cahiers Saint-Silouane l’Athonite,4/1998
Nu ÅŸtiu exact ce s-a petrecut între ei, însă ierarhului Ni- colae îi plăcea să vină adesea la Muntele Athos ÅŸi, la fiecare vizită, se grăbea să-l întâlnească pe Sfântul Siluan”, povesteÅŸte Părintele Sofronie. StareÅ£ul era un bărbat foarte simplu ÅŸi nu vorbea tuturor despre cele pe care le scrisese; un om nu poate fi judecat doar după cuvintele... Citeste articolul
De nu vom ajunge a pătrunde sensul slujirii celuilalt, viața noastră va fi fără de folos. De voim să ne reînnoim firea, să ne facem asemănători lui Dumnezeu, trebuie ca viața noastră să fie stăpânită de dorința de a sluji celuilalt. Slujirea aproapelui are o putere mântuitoare, nesfârșit mai mare decât orice teorie theologică. Trebuie să murim nouă înșine... Citeste articolul
Bucură-te, că din zâmbet ai făcut dulce Scriptură; Bucură-te, veselie plămădită în prescură; Bucură-te, zori-de-ziuă, a Cuvântului lumină; Bucură-te-mbrăÅ£iÅŸare ce ne porÅ£i pe toÅ£i de mână; Bucură-te, haină nouă a frumoaselor cuvinte; Bucură-te, Teofile, al bucuriei Părinte! Bucură-te,... Citeste articolul
Părintele Teofil s‑a născut la 3 martie 1929, într‑o familie de plugari din satul Topârcea, în apropierea Sibiului, primind la botez numele Ioan. S‑a născut fără vedere, motiv pentru care urmează cursurile unei ÅŸcoli primare pentru nevăzători la Cluj‑Napoca, între anii 1935 ÅŸi 1940. ÎÅŸi continuă cursurile la o ÅŸcoală de nevăzători la... Citeste articolul
În 3 martie 2012 Părintele Teofil ar fi împlinit 83 de ani. Åži anul acesta, ca ÅŸi în alÅ£i ani, mulÅ£i prieteni ai Părintelui vom merge la Sâmbăta de Sus, ca să ne amintim de SfinÅ£ia Sa, atât la mormânt, cât ÅŸi în chilia Părintelui, ÅŸi bineînÅ£eles ca să ne rugăm. Întâlnindu‑ne, dorim să ne îmbrăÅ£iÅŸăm,... Citeste articolul
Ceea ce este caracteristic Părintelui Teofil este bucuria pe care o împrăÅŸtie. O bucurie molipsitoare, transmisibilă. De altfel, crede că asta este una dintre misiunile sale: cu ajutorul lui Dumnezeu, să înmulÅ£ească binele ÅŸi bucuria. A făcut‑o prin viu grai ÅŸi prin cărÅ£ile rezultate în urma parcursurilor sale misionare. Asta ar trebui să fie condiÅ£ia... Citeste articolul
De curând un tânăr îmi scria: „…cea mai gravă problemă în Biserică este faptul că ceva ne împiedică să fim autentici. Åži cred că tocmai de aceea predica nu convinge, pentru că dincolo de salutul «Doamne‑ajută!», de agapele care au înlocuit party‑urile, de muzica bizantină care a înlocuit rock‑ul, de pereÅ£ii care nu... Citeste articolul
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc s‑a născut la 15 august 1914, în localitatea Misleanu, comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa, fiind unul dintre cei mai mari şi mai vestiţi duhovnici români.
Din anul 1976, este duhovnicul Mănăstirii „Sfânta Maria” din Techirghiol, judeÅ£ul ConstanÅ£a. Părintele Papacioc a trecut prin puÅŸcăriile comuniste, unde a pătimit alături de Părintele Iustin Pârvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu ÅŸi alÅ£ii. A fost arestat ÅŸi condamnat sub regimul mareÅŸalului Ion Antonescu, în anul 1941, pentru... Citeste articolul
Spre aducere aminte: PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN de la Mănăstirea Recea — judeţul Mureş, la trei ani de la strămutarea sa din această viaţă pământească, în anul Domnului 2008... Interviu realizat la Mănăstirea Recea - Mureş, cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, în anul Domnului 2007...
În urmă cu patru ani am fost la Mănăstirea Recea — acest veritabil tezaur al spiritualităÅ£ii ortodoxe ÅŸi a celei româneÅŸti autentice. Am fost de foarte multe ori la această sfântă aÅŸezare, care cuprinde atâtea comori ale spiritualităÅ£ii noastre eterne, româneÅŸti ÅŸi ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute ÅŸi auzite... Citeste articolul
ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI
Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinÅ£ei creÅŸtine, suntem capabili să ne cinstim ÅŸi să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinÅ£ei precum ÅŸi personalităÅ£ile marcante, universale ÅŸi naÅ£ionale, care au amprentat istoria, veacurile ÅŸi locurile cu activitatea, cu viaÅ£a ÅŸi cu învăÅ£ăturile ori scrierile lor mult... Citeste articolul
„Dacă Dumnezeu nu ocupă primul loc în viaţa ta, atunci nu ocupă niciun loc.”
L-am întâlnit personal pe Părintele Teofil doar de trei ori. A intrat în viaÅ£a mea la mijlocul anilor 90, prin conferinÅ£ele din Postul Mare organizate de ASCOR IaÅŸi. La acea vreme, ca toÅ£i prietenii mei din Biserică, mă spovedeam după cunoscutele liste de păcate. Încercam să-mi amintesc ÅŸi cele mai mici amănunte, ca să nu trebuiască – după cum citeam în... Citeste articolul
Părintele Teofil Părăian s-a cuprins pe sine şi ni s-a dăruit în multe cuvântări pe care le păstrăm în scris sau pe suporturi electronice. Unii ostenitori au întocmit colecţii de ziceri ale Părintelui Teofil, adevărate podoabe de gând, spre folosul şi bucuria celor care vor lua aminte la ele.
În ce mă priveÅŸte, n-am cunoscut un alt Părinte Teofil decât cel pe care îl recunosc în cuvintele pe care ni le-a lăsat. Nu l-am cunoscut adică altfel decât spunea că trebuie să fie un călugăr: „blând, binevoitor ÅŸi vesel”; nici altfel decât recomanda preoÅ£ilor să fie: „cu inimă de părinte, de frate ÅŸi de prieten”. Pot, de asemenea,... Citeste articolul

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team