Bucură-te, că din zâmbet ai făcut dulce Scriptură;
Bucură-te, veselie plămădită în prescură;
Bucură-te, zori-de-ziuă, a Cuvântului lumină;
Bucură-te-mbrăţişare ce ne porţi pe toţi de mână;
Bucură-te, haină nouă a frumoaselor cuvinte;
Bucură-te, Teofile, al bucuriei Părinte!
Bucură-te, nobil suflet al suferinţei vecin;
Bucură-te, că amarul nu l-ai socotit pelin;
Bucură-te, că vederea ai găsit-o în Scriptură;
Bucură-te, că şi Cerul a făcut din tine gură;
Bucură-te, că din predici ai hrănit mulţimi flămânde; Bucură-te, Teofile, al bucuriei Părinte!
Bucură-te, soare care scalzi aducerea aminte;
Bucură-te, că-ntunericul ni-l luminezi fierbinte;
Bucură-te, strălucirea minţii celei noi;
Bucură-te, că ardoarea-ţi o trimiţi la noi;
Bucură-te, Teofile, cel de-acum şi de Apoi!