Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Dacă ne uităm rapid la istorie, vedem că imperiile, civilizațiile, mentalitățile, toate, au luat sfârșit. Dar, când e vorba de civilizația creștină, se mai poate vorbi despre același lucru? Mulți sunt cei care au vestit sfârșitul civilizației creștine. Despre lumea în care trăim, despre mentalitatea ei, despre viziunea ei asupra vieții, a morții și a moralei am vorbit cu Chantal Delsol, filozof, de la Institut de France, membră a Academiei Ştiințelor Morale și Politice. Ultima sa carte, Sfârșitul creștinătății, a fost punctul de plecare al discuției.
De ce moartea civilizației creștine este marcată de avort și nu de un alt moment, de pildă de mai ‘68? Mai ‘68 este expresia revoltei împotriva moravurilor creștine, a moralei creștine. În Franța, mai ‘68 începe printr-o revoltă a studenților care nu mai acceptă separarea dormitoarelor între fete și băieți. Şi în celelalte țări este la fel. Mă... Citeste articolul
Experiența unui om poate fi folositoare celorlalți, căci se pot spune multe lucruri despre oameni și despre experiențele lor, cel puțin din auzite. Dar când vorbim despre experiențele unui preot care avea o pană măiastră și care a rămas în amintirea câtorva persoane, încă în viață, și care l‑au cunoscut, aceste experiențe devin o lecție de viață și de existență. Cu privire la omul, scriitorul și preotul Constantin Virgil Gheorghiu, autor al romanului Ora 25, am vorbit cu scriitorul Thierry Gillyboeuf, moștenitor al arhivelor Gheorghiu.
Cum l‑ați cunoscut pe părintele Constantin Gheorghiu? E o poveste lungă. O parte din biblioteca familală se afla în camera mea pe când eram copil, în Bretagne, și am văzut mereu două cărți de Virgil Gheorghiu care erau acolo. În adolescență, la sfatul tatălui meu, am citit A doua șansă, cel de‑al doilea roman al lui Gheorghiu, publicat în Franța, după Ora 25. A fost... Citeste articolul
Se spune că sfinții nu au fost înțeleși prea bine de contemporanii lor, iar cazul Sfântului Simeon, de la a cărui trecere la Domnul s-a împlinit în acest an un mileniu, este un exemplu cât se poate de puternic. Lăsând deoparte aspectul statistic, dar și puternica simbolistică a celor o mie de ani, Sfântul Simeon este un reper nu doar prin faptul că a fost supranumit Noul Teolog, ci şi prin trăirea, prin scrierile, prin învățătura sa și prin moștenirea pe care ne-a lăsat-o. Despre Sfântul Simeon Noul Teolog ne-a vorbit și ne-a tâlcuit părintele profesor John Anthony McGuckin, cunoscut patrolog și specialist în teologia Sfinților Părinți răsăriteni.
Cine a fost Sfântul Simeon Noul Teolog? Sfântul Simeon Noul Teolog este unul din cei mai importanți scriitori duhovnicești din tradiția noastră ortodoxă. El a trăit între 949 și 1022, ceea ce înseamnă că anul 2022, anul declarat de Sfântul Sinod ca an dedicat rugăciunii, este și un an aniversar al sfântului. Acesta și-a început viața ca nobil, în Asia... Citeste articolul
Spunem adeseori că rugăciunea este respirația sufletului. Din Sfânta Scriptură știm că ucenicii Domnului l‑au rugat pe Mântuitorul Hristos: „Doamne, învaţă‑ne să ne rugăm.” (Luca 11, 1); iar Sfântul Apostol Pavel îndeamnă stăruitor: „rugați‑vă neîncetat” (1 Tesaloniceni 5, 17). Legătura dintre praznicul Cincizecimii, rugăciune și Biserică este una organică și poartă în sine o anumită discreție. Părintele Zaharia Zaharou, ucenic al Sfântului Sofronie Saharov, care, la rândul său, a fost ucenic al Sfântului Siluan Athonitul, duhovnic în mănăstirea întemeiată de părintele Sofronie, „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Anglia, ne‑a oferit acest interviu.
Ce înseamnă pentru Biserică sărbătoarea Cincizecimii? La Cincizecime s‑a vădit și s‑a instituit în istorie Biserica. Însă Biserica a existat dintotdeauna, mai înainte de întemeierea lumii, în sânul Sfintei Treimi. Biserica era comuniunea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, care era o părtășie la firea dumnezeiască, dar și la energia care purcede... Citeste articolul
Iar de la a ne ruga unul pentru altul ajungem, într‑un mod tainic, la o altă treaptă, mai duhovnicească. Sfântul Apostol Pavel spune, de exemplu, că Duhul se roagă pentru noi (Romani 8, 26).
Iar dacă Duhul se roagă întru noi și pentru noi, cred că asta ne creează cea mai mare problemă. Deci și El se roagă pentru noi. Dar noi? Îl rog pe Dumnezeu să ne ajute ca, având aceste mici însemne pe drumul nostru duhovnicesc, să începem să ne rugăm. Cum putem, cum știm, cât știm. Pentru că eu am fost la mănăstirea de la Essex și am auzit acolo cum se roagă lumea cu... Citeste articolul
Părinte Iustin, oare cum ne‑am rugat noi, românii, în decursul timpurilor? Românul cum se ruga? Și eu spun: cum am văzut și monahi rugându‑se. Spunând „Tatăl Nostru” mai des decât o spun oamenii noștri de astăzi, spunând Psalmul 50 și alți psalmi. Sunt monahi sau sunt unii credincioși care zic: pot să mă rog pe Psaltire? Pot să‑mi iau Psaltirea,... Citeste articolul
Viața creștinului poate fi socotită ca un neîncetat periplu, o căutare la întrebările fundamentale. „Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească”, spune un vechi dicton monahal. Iar una din aceste întrebări fundamentale ale vieții creștinului se referă la rugăciune: ce este, când ne întâlnim cu ea, are ea un ritm? Răspunsurile au fost conturate de protos. Iustin Marchiș, preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea „Stavropoleos” din București.
„Dacă te rogi în cămara ta, așa cum ne-a învățat Domnul, închină-te cu duhul, să nu te rogi numai pentru casa ta, ci și pentru sufletul tău. Să te rogi ce hrană trebuie să-i culegi, cum și câtă; ce hrană trebuie să-i aduni și să o depui; iar când trebuie s-o socoți, să te gândești în ce scop.” (Clement Alexandrinul, Stromate, I, 34, 1, PSB 5, p.... Citeste articolul
Unul dintre sfinții care au trăit pe pământ românesc și care s‑a remarcat printr‑o lucrare deosebită, fundamentală din punct de vedere duhovnicesc, a fost Sfântul Paisie Velicikovschi. Nu a fost atât un organizator, cât un reînnoitor al vieții duhovnicești, reînscriind viața monahală în tradiția isihastă, lucru deloc ușor. Despre viața, lucrarea și teologia Sfântului Paisie de la Neamț am stat de vorbă cu părintele profesor Constantin Pătuleanu, titularul catedrei de Patrologie și Literatură Patristică de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Cine a fost Sfântul Paisie de la Neamț? Sfântul Paisie s‑a născut la Poltava, în data de 21 decembrie 1722. Tatăl său a fost preot la catedrala orașului, iar mama sa, Irina, o femeie foarte evlavioasă, va intra în monahism după moartea soțului ei. Paisie a fost ultimul din cei unsprezece copii ai familiei Velicikovschi. La botez, copilul a primit numele de Petru. La 4 ani a rămas... Citeste articolul
Patericul este o carte care se citește neîncetat cu aceeași ardoare. Experiențele părinților pustiului din Egipt au rămas o pildă pentru viața oricărui creștin și sunt de folos nu doar spre a vedea un mod de viețuire, ci mai cu seamă pentru a evidenția o modalitate inedită în lucrarea mântuirii, chiar şi în cele mai potrivnice condiții. Despre modul cum se raportau părinții din Pateric la aproapele, la Biserică și la misiunea ei în această lume, despre rugăciune, dar și despre sfârșitul vieții, am stat de vorbă cu Paul Siladi, profesor doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca.
Cum vedeau ideea de misiune părinții din Pateric? Misiunea Bisericii cred că este un subiect despre care avem cu toții o idee, chiar dacă această idee nu este la fel de clară pentru toată lumea. Și pentru că se întâmplă, printre altele, să predau misiologie, am senzația că nu întotdeauna știm cu precizie ce este misiunea Bisericii. Când vorbim despre părinții deșertului,... Citeste articolul
Perioada de final de an are o semnificație tainică din punct de vedere creștin prin sărbătoarea Nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pentru acest moment important din istoria mântuirii oamenilor creștinii se pregătesc trupește și își primenesc sufletele în perioada de post premergătoare Praznicului Nașterii Domnului, dar se bucură și de cântările bisericești sau de colindele care aduc, iară și iară, vestea cea bună din partea îngerului: „vi S-a născut azi Mântuitor” (Luca 2, 11). Despre cântările bisericești și despre colinde, despre tradițiile specifice acestei sărbători împărătești am stat de vorbă cu lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, fondatorul și dirijorul corului psaltic „Byzantion”.
Ne aflăm la începutul postului Nașterii Domnului, iar cântările bisericești ne introduc treptat în atmosfera de bucurie a praznicului Înomenirii Fiului lui Dumnezeu. Pe lângă aceste cântări bisericești avem și colindele, care, prin mesajul lor, au și ele această componentă a mărturisirii. Ce înseamnă totuși o colindă? La origini, colinda este o datină... Citeste articolul
Pomenirea celor adormiți face parte din viața unui creștin. În schimb, despre cimitir vorbim adeseori cu sfială sau chiar cu reținere. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit ca pe parcursul acestui an să fie discutate și evidențiate cimitirele, importanța lor liturgică și culturală. Despre cimitire, despre viață și despre adormirea în Domnul am stat de vorbă cu domnul Costion Nicolescu, teolog și etnolog, cercetător la Muzeul Țăranului Român din București.
„Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător.” Cu aceste cuvinte își începea Marin Preda ultimul său roman, Cel mai iubit dintre pământeni. Extrapolând, am putea spune că cimitirul e un loc simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător. Cât e de simplu un cimitir, cât e de... Citeste articolul
Relația creștinului cu societatea în care trăiește a făcut obiectul a nenumărate studii. Sfântul Apostol Pavel, în prima epistolă către corinteni, ne oferă un adevărat manual al comportamentului creștinului în societatea vremii sale. La aproape 2000 de ani distanță, într‑o lume diferită, dar care (încă) poartă în sine moștenirea creștină, suntem în continuare chemați la asumarea identității noastre de creștini, la un mod de viețuire cât mai aproape de învățătura Mântuitorului Hristos. Despre lumea în care trăim am stat de vorbă cu domnul academician Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Domnule profesor, asistăm de câțiva ani la o adevărată schimbare de paradigmă în Uniunea Europeană. Primirea aproape necondiționată, în țările din Uniunea Europeană, a migranților din toate colțurile lumii, deci din culturi și cutume diferite nu a rămas doar o stare de spirit cauzată de trauma celor două războaie mondiale, a devenit un „stâlp” al modelului democratic... Citeste articolul
„Cunoaște‑te pe tine însuți” este un binecunoscut aforism din antichitate. Sfântul Isaac Sirul spune că „cine s‑a învrednicit a se vedea pe sine însuşi este mai bun decât cel ce s‑a învrednicit a vedea îngeri”. Despre cine suntem ca oameni, despre omul lăuntric, despre cuvânt și tăcere, dar și despre cunoașterea de sine am vorbit cu domnul Viorel Ștefăneanu, profesor de literatura comparată la Universitatea Paris Est – Créteil.
Cartea dumneavoastră, Lumea de dinlăuntru, apărută în acest an la Editura Apostolia, reunește o serie de articole publicate în ultimii ani. Găsim între coperțile acestui volum sfinți, mari trăitori și nevoitori, genii, oameni de catedră, reprezentanți ai puterii statale și chiar atei. Ce îi adună pe toți aceştia în lumea interioară? Cum ați defini „lumea de... Citeste articolul
„Ubi bene, ibi patria” (unde e bine, acolo e patria), spunea dramaturgul Aristofan. O expresie care a rămas nu doar în cărțile de specialitate, ci și în mentalul colectiv al tuturor neamurilor. Din rațiuni politice sau economice, dar fără să ne uite pe cele sufletești, oamenii dintotdeauna au avut năzuința, chiar și în momentele de plecare, de a fi statornici și de a‑și găsi locul pe care‑l pot numi simplu: acasă. Dar când au plecat în căutarea împlinirii și‑au luat nu doar inima în dinți, ci și o fărâmă din sufletul lor, din memoria lor. Despre românii din afara granițelor țării, despre memoria și prețuirea înaintașilor și despre drumul lor în viață am stat de vorbă cu părintele Radu Preda de la biserica „Bunavestire” din München.
Anul acesta, Patriarhia Română a propus două mari tematici care să fie dezbătute: românii din afara granițelor țării și comemorarea celor adormiți în Domnul. Tematici care ar putea fi catalogate la o primă vedere drept antagonice, dar care au un numitor comun, memoria. Ce face Biserica Ortodoxă Română pentru românii din afara granițelor țării și care este rolul comemorării... Citeste articolul
Istoria Bisericii este nedespărțită de diaspora și de tot ce înseamnă lipsa granițelor fizice, culturale sau mentale. Mântuitorul Hristos a venit să propovăduiască tuturor, lumii întregi, vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu, nu doar locuitorilor din Țara Sfântă. De altfel, ultima poruncă dată Sfinților Apostoli de către Mântuitorul Hristos cel Înviat a fost ca aceștia să meargă în toată lumea și să vestească Evanghelia la toată făptura. Despre ce înseamnă pentru Biserica Ortodoxă noțiunea de „diaspora” am stat de vorbă cu părintele Simion Todoran, profesor emerit de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia.
Părinte profesor, cum s-a raportat Mântuitorul Hristos la cei care nu locuiau în Țara Sfântă? Știm că a propovăduit și în cetăți precum Tir sau Sidon (Matei 15, 21), unde locuiau păgâni, și chiar le-a comparat cu unele cetăți din Țara Sfântă, unde s-au făcut minuni, dar evreii nu au crezut (Matei 11, 21). Îi socotește pe iudei ca fiind mai răi decât... Citeste articolul
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team