Smerenie și realism duhovnicesc - Interviu cu părintele Melhisedec Ungureanu, starețul mănăstirii Lupșa

Părintele Melhisedec (Ungureanu) este stareţul mănăstirii Lupşa, şi face parte aşa-zisa generaţie de duhovnici tineri (36 ani). Tuns în monahism la mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), în anul 1994 a ajuns la mănăstirea Lupşa împreună cu alţi 7 părinţi de la acceeaşi mănăstire, pentru a înnoda tradiţia monahală, întreruptă în acest locaş de pe valea Arieşului de mai bine de 150 de ani. Din anul 1998 părintele Melhisedec este stareţ al mănăstirii Lupşa, aflată în inima Munţilor Apuseni, pe drumul naţional DN 75, la 12km de oraşul Câmpeni (jud. Alba). Aceşti ani au fost deosebit de bogaţi, atât din punct de vedere duhovnicesc, cât şi administrativ. S-a contruit ansamblul de chilii (1995-1997), s-a pictat bisericuţa de lemn, cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi sfântul Nicolae, ce datează din secolul al XVII-lea şi s-a ridicat o nouă biserică, cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Siluan.             Pe lângă grijile şi problemele administrative de zi cu zi, părintele a asumat sarcina, deloc uşoară, pe de o parte, a povăţuirii celor ce au venit la mănăstire, încredinţându-şi lui sufletele spre a fi călăuzite spre mântuire, pe de altă parte a celor care au venit către dânsul, căutând cuvântul lui Dumnezeu. Această responsabilitate l-a făcut pe părintele să caute mereu cuvânt şi sprijin de la Domnul, singur şi adevărat Luminător. De aceea noi l-am rugat pe părintele să ne vorbească despre Smerenie şi realism duhovnicesc.