Ieri Mielul a fost junghiat și pragurile ușilor au fost unse, iar Egiptul și-a plâns întâii-născuți; și peste noi a trecut moartea, iar pecetea a fost înfricoșătoare și cinstită, și cu cinstitul Sânge am fost păziți. Astăzi am părăsit întru totul Egiptul și pe Faraon, stăpânul cel rău, și pe dregătorii cei apăsători, și am fost eliberați de lut și de cărămidă (cf. Ieșire 1, 14), și nimeni nu ne va împiedica să prăznuim Domnului Dumnezeului nostru sărbătoarea ieșirii, să prăznuim «nu întru aluatul cel vechi al răutății și al vicleniei, ci cu azimile curăției și ale adevărului» (1 Corinteni 5, 8), neluând nimic din aluatul cel necredincios al Egiptului (cf. Ieșire 12, 34).

Ieri m-am răstignit împreună cu Hristos, astăzi sunt împreună-mărit! Ieri am murit împreună cu Hristos, astăzi trăiesc împreună cu El! Ieri m-am îngropat împreună cu El, astăzi înviez împreună cu El! Să aducem deci rod (jertfă) Celui ce a murit și a înviat pentru noi! Poate vă gândiți că vorbesc de aur, sau de argint, sau de veșminte, sau de pietre strălucitoare și prețioase, de acea materie trecătoare care este și rămâne aici, jos, pe pământ, de care sunt stăpâniți pururea cei răi și cei robi ale celor de jos și ai stăpânitorului lumii acesteia (cf. Ioan 14, 30). Nu, ci se cuvine să ne aducem rod (jertfă) pe noi înșine, avut mai cinstit și mai apropiat lui Dumnezeu, să dăm Chipului ceea ce este după Chip, să ne cercetăm vrednicia, să cinstim Chipul cel dintâi, să înțelegem puterea tainei și pentru cine a murit Hristos!

Să ne facem ca Hristos, pentru că și Hristos S-a făcut ca noi. Să devenim dumnezei pentru El, căci și El S-a făcut om pentru noi. A luat pe cele mai rele ca să dea pe cele mai bune, S-a sărăcit pe Sine ca, prin sărăcia Lui, noi să ne îmbogățim (cf. 2 Corinteni 8, 9), chip de rob a luat (cf. Filipeni 2, 7) pentru ca noi să ne facem părtași eliberării (cf. Romani 8, 2), S-a smerit ca să ne înălțăm, a fost ispitit ca să biruim, S-a lăsat batjocorit ca să dea slavă, a murit ca să mântuiască, S-a înălțat ca să ne tragă la El pe noi, care, aici, jos, zăcem întru stricăciunea păcatului. Toate să le dea cineva, toate să le aducă rod (jertfă) Celui care pe Sine S-a dat pentru noi preț de răscumpărare (cf. Matei 20, 28) și de izbăvire; nu va da însă nimic pe măsura celui care se dă pe sine, înțelegând taina; și se face pentru Acela câte Acela S-a făcut pentru noi!”

Studii Teologice, 2/2012, pp. 220-224;
traducere de Adrian Marinescu