De asemenea, dacă în zilele de luni, miercuri sau joi se întâmplă vreun sfânt cu polieleu, se dă dezlegare la pește.

Cu privire la modul în care ar trebui să se postească în perioada Postului Mare și care sunt zilele cu dezlegare, părintele Ene Braniște spune: „În primele două zile (luni și marți din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară (sau măcar până la ora 15.00), când se poate mânca puțină pâine și se poate bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și în ultimele două (vineri și sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte, fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (inclusiv vineri) se mănâncă uscat, o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă și duminică, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea) la următoarele sărbători, fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră, dar în care nu se săvârșește Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur): Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de Mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, Înainte‑prăznuirea și După‑prăznuirea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Mucenic Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau în sâmbăta acestei săptămâni se dezleagă numai la vin)”.²

Cu privire la perioada Penticostarului, în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava se menționează: „În miercurile şi vinerile toatei Cincizecimi (perioada de la Paște până la Pogorârea Duhului Sfânt) dezlegăm călugării la untdelemn şi la vin, iar mirenii şi la peşte. Afară de miercurea înjumătăţirii şi de miercurea odovaniei Paştilor, că în acele două zile dezlegăm la peşte şi la vin, iar unii dezleagă şi în celelalte miercuri şi vineri ale Cincizecimii.”³.

În Ceaslovul cel Mare găsim o explicație și mai clară a acestor dezlegări, dar și un lucru care ne atrage atenția: „Deci, sosind strălucita zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, se face dezlegare la toate cele de hrană, până în Duminica Tomei, adică monahii dezleagă la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne. Apoi, de luni după Duminica Tomei, până în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, lunea se mănâncă peşte, şi miercurea şi vinerea untdelemn, iar mirenii şi peşte. Iar în miercurea înjumătăţirii praznicului şi a odovaniei Paştilor, dezlegăm cu toţii la peşte. Iar din Duminica Pogorârii Sfântului Duh, până în Duminica tuturor Sfinţilor, dezlegăm în toate zilele la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne.”⁴.

 Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are, de asemenea, multe particularități. În primul rând, începutul lui este în funcție de data variabilă a Sfintelor Paști. Acest post începe de regulă luni, imediat după Duminica Tuturor Sfinților (prima duminică după Rusalii). Ținând seama că menținem Pascalia calendarului neîndreptat (calendarul vechi, iulian), Sfintele Paști se pot sărbători între 4 aprilie și 8 mai.  Astfel, se poate întâmpla ca Duminica Tuturor Sfințior să fie după 29 iunie și Postul Sfinților Petru și Pavel să se desființeze. Așa s‑a întâmplat în anii 1945 și 1956, când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai. În cele doua cazuri, Sfântul Sinod a hotărât să se țină trei zile dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli. O situație similară am avut și în anul 1983, când am sărbătorit Sfintele Paști pe 8 mai, iar Postul  Sfinților Apostoli Petru și Pavel a fost numai de două zile, 27‑28 iunie. Chiar dacă Lăsatul Secului pentru Postul Sfinților Petru și Pavel ar trebui să înceapă luni, după Duminica Tuturor Sfinților, anul acesta Lăsatul Secului a avut loc pe 21 iunie. Menționăm că atunci când Învierea Domnului este prăznuită mai târziu de 1 mai nu mai rămân suficiente zile pentru post. Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel să aibă măcar 7 zile, chiar dacă, în baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai puțin de o săptămână. Această decizie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (nr. 5721, din 10 iunie 2015) este menționată în Anuarul Liturgic și Tipiconal pe anul 2019, apărut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. 

Pentru a afla durata Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel din orice an se folo-sește următoarea regulă: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3 mai, atâtea zile ține postul.

În Postul Sfinților Petru și Pavel, în zilele de luni, miercuri și vineri consumăm hrană fără ulei, marți și joi avem dezlegare la hrană gătită cu untdelemn, iar sâmbăta și duminica se mănâncă pește. Avem dezlegare la pește și pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul. Dezlegare la pește avem și luni, marți și joi, numai dacă în aceste zile prăznuim un sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.  

În perioada Postului Adormirii Maicii Domnului se recomandă ajunare în zilele de luni, miercuri și vineri, până la ora a 15.00, oră de la care se consumă doar mâncare uscată; iar marțea și joia bucate fără ulei (fiertură). Dezlegare la pește avem la Praznicul Schimbării la Față a Domnului (6 august), dar și local, cu binecuvântarea episcopului, la sfinții cinstiți în anumite regiuni, cum este cazul Sfântului Ioan Iacob de la Neamț (5 august), al Sfântei Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august) și al Sfântul Ierah Nifon, Patriarhul Constantinopolului (11 august)⁵, primii doi în Moldova, iar cel din urmă din Țara Românească.

Care este de fapt rolul dezlegărilor din post? Sfinții Părinți au rânduit aceste dezlegări și le‑au prevăzut ca rânduieli tipiconale fiind conștienți de faptul că trupul omului este neputincios. De aceea, dezlegările sunt legate de osteneala slujbelor sau de osteneala privegherii. Sărbătorile cu priveghere presupun un efort mai mare, atât din punct de vedere sufletesc – pentru că omul trebuie să‑și încordeze mintea și prin atenție să o țină liberă de gânduri străine –, cât și trupesc, pentru lungimea slujbelor, pentru statul în picioare multe ore la rând în timpul cântărilor pe larg și celelalte.

Sensul dezlegărilor în zilele de sărbătoare, în sâmbete și duminici, este, fără îndoială, și acela ca toți cei ce au participat la Sfintele Slujbe să primească această bucurie sau mângâiere ca pe o binecuvântare.

De ce peștele ca binecuvântare? Pentru că, în conformitate cu Sfânta Scriptură, era poate hrana cea mai frecventă a Mântuitorului Hristos și a ucenicilor Săi, dintre care cei mai mulți erau pescari. De asemenea, în accepțiunea vremii, peștele era considerat un animal curat (însă noi suntem încredințați, din vedenia pe care a avut‑o Sf. Petru, că toate animalele create de Dumnezeu sunt curate și bune de mâncat, cf. Fapte 10, 13); și, nu în ultimul rând, pentru motivul că în primele veacuri  creștinii  care erau persecutați au încriptat în cuvântul pește din limba greacă – IHTIS – expresia Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul, întreaga teologie a răscumpărării noastre, fapt atestat de foarte multe monumente creștine din primele veacuri, care conțin această inscripție.