Eliberîndu-se de grija celor materiale, Sfânta Silvia s-a retras într-o casă de pe colina Piccolo Aventino, între colinele Aventino și Celio, casă care mai târziu a fost transformată în mănăstire, numită azi San Saba. Dimpreună cu rudeniile sale, Sfintele Tarsila (24 decembrie) și Emiliana (5 ianuarie), Sfânta Silvia se îndeletnicea cu cercetarea Scripturilor și petrecea în rugăciune și în post, mâncând doar verdețuri crude. De asemenea, stăruia în ajutorarea celor bolnavi și aflaţi în nevoi, împărțindu-şi până la sfârșit averea. Într-una din omiliile sale, Sfântul Grigorie amintește de mătușa sa Tarsila: „Stăruința în rugăciune, posturile severe și smerenia au plasat-o într-un grad eminent de sfințenie.”.

Silvia, cu inima ei de mamă, vigilentă și atentă în toate, se îngrijea ca fiul său Grigorie să aibă o masă caldă în fiecare zi, temându-se că austeritatea vieții monahale i-ar putea compromite și mai mult sănătatea, deja fragilă. Aflăm din viața Sfântului Grigorie că, venind la dânsul un sărac și dându-i galbeni în două rânduri, a treia oară, terminându-se galbenii, fratele i-a răspuns lui Grigorie: „Nu avem alt vas decât un taler de argint, în care marea doamnă, maica ta, ţi-a trimis linte după obicei.”. Mult plăcut lui Dumnezeu, Grigorie a răspuns: „Du-te, frate, şi dă săracului şi acest taler, ca să nu se ducă mâhnit de la noi, căci caută mângâiere în primejdia sa.”.    

Anii de văduvie, Sfânta Silvia și i-a pus în slujba Domnului și a aproapelui, lucrând zi și noapte, cu timp și fără timp, cele plăcute lui Dumnezeu. În anul 590, Grigorie este ales episcop al Romei, mângâindu-i inima de mamă, dar mai mult crescându-i credința dreptmăritoare. 

În ziua de 3 noiembrie 592 Silvia a intrat în bucuria cea veșnică a Mirelui Hristos. Sfântul Grigorie a înmormântat-o în mănăstirea închinată Sfântului Andrei, acolo unde fuseseră mai întâi așezate trupurile Sfintelor Tarsila și Emiliana. Acolo a fost pictată Sfânta, ținând Sfânta Cruce în mâna dreaptă, iar în mâna stângă având o carte cu inscripția „viu va fi sufletul meu și Te va lăuda și judecățile Tale îmi vor ajuta mie” (Ps. 17, 175).

Sfânta Silvia a fost și a rămas în memoria Bisericii ca un vrednic model de soție și mamă creștină. Pentru rugăciunile Sfintei Silvia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.