Dacă în planul veÅŸniciei zece ani reprezintă foarte puÅ£in, în planul slujirii ÅŸi al vieÅ£ii în Hristos a clerului ÅŸi a credincioÅŸilor Mitropoliei noastre aceÅŸti zece ani înseamnă o multitudine de evenimente, de jertfe, de încercări ÅŸi de împliniri care fac ca această perioadă să se resimtă, pentru cei ce sunt implicaÅ£i direct, ca fiind mult mai lungă. Truda cu timp ÅŸi fără timp a episcopatului ÅŸi a preoÅ£iei în căutarea oilor celor pierdute ale Bisericii noastre împrăÅŸtiate în toate colÅ£urile celor nouă Å£ări ale mitropoliei ÅŸi identificarea locurilor unde să se poată aduna la rugăciune ÅŸi la regăsirea propriilor repere duhovniceÅŸti îÅŸi pot vedea acum roadele, în cele 263 de parohii, 8 mănăstiri ÅŸi 2 schituri care s‑au întemeiat în aceÅŸti zece ani (adăugându‑se celor 73 de parohii ÅŸi 4 mănăstiri care erau în 2001, în 1998 fiind 31 de parohii ÅŸi o mănăstire). Peste o sută de mii de copii încreÅŸtinaÅ£i ÅŸi mii de familii binecuvântate prin Taina Cununiei. Mii de lacrimi care ÅŸi‑au aflat astâmpăr ÅŸi mângâiere prin rugăciune ÅŸi spovedanie. Mii ÅŸi mii de suflete ale fraÅ£ilor ÅŸi surorilor noastre, români ortodocÅŸi, la care se adaugă alte câteva mii de ortodocÅŸi autohtoni, îÅŸi află astâmpărul ÅŸi mângâierea, nădejdea ÅŸi curajul de a înfrunta greutăÅ£ile vieÅ£ii în oazele duhovniceÅŸti pe care le constituie aÅŸezămintele noastre mănăstireÅŸti ÅŸi comunităÅ£ile parohiale în deÅŸertul societăÅ£ii contemporane. MulÅ£i dintre ei regăsesc sensul vieÅ£ii, pe care nu îl mai simÅ£eau, al unei vieÅ£i pe care uneori nu voiau să o mai trăiască. MulÅ£i sunt ÅŸi aceia care, deÅŸi botezaÅ£i ortodocÅŸi fiind, descoperă bogăÅ£ia ÅŸi frumuseÅ£ile propriei credinÅ£e. MulÅ£i sunt aceia care, în sfârÅŸit, au găsit, în ÅŸi prin credinÅ£ă, adevărat răspuns căutării „fericirii” efemere pentru care au plecat de acasă. Parohiile ÅŸi mănăstirile din mitropolie împărtăÅŸesc multora dintre cei care le calcă pragul, pe lângă hrana duhovnicească potrivită cu rostul lor firesc, ÅŸi hrana cea trupească, din bucatele aduse ca ofrandă pentru cei vii ÅŸi pentru cei adormiÅ£i, îi îmbracă pe cei goi, îi cercetează pe cei bolnavi ÅŸi pe cei din închisori, aducând astfel multă mângâiere celor înfrânÅ£i de greutăÅ£ile ÅŸi de cruzimea care caracterizează uneori societatea în care trăim.

Nu trebuie să uităm nici cele două episcopii înfiinÅ£ate prin hotărârea Sfântului Sinod, în 2007 (cea a Italiei, activând efectiv din 8 mai 2008) ÅŸi în 2008 (cea a Spaniei ÅŸi Portugaliei, activând efectiv din 25 mai 2008), ÅŸi care de atunci încoace ÅŸi‑au dublat numărul parohiilor ÅŸi au întemeiat câteva mănăstiri, ambele având statut de cult recunoscut în Å£ara în care îÅŸi desfăÅŸoară activitatea. E de remarcat faptul că toate cele împlinite în cadrul mitropoliei noastre, pe care le‑am amintit aici doar generic, au avut, cu câteva excepÅ£ii, sprijinul exclusiv al credincioÅŸilor ei râvnitori ÅŸi jertfelnici. Aceasta arată încă o dată, în contextul în care condiÅ£ionarea bănească pentru orice înfăptuire e la ordinea zilei, că Dumnezeu unde voieÅŸte, biruieÅŸte rânduiala firii (cf. Sedealna, glas 4, de la slujba Utreniei din 26 Decembrie).

DeÅŸi lumea care ne înconjoară se strâmtorează de „criza” economică, noi putem spune că multe sunt motivele de a da slavă Domnului, la acest ceas aniversar, pentru „prosperitatea” spirituală, pentru belÅŸugul de binecuvântări care s‑au revărsat peste obÅŸtea creÅŸtinilor ortodocÅŸi ai mitropoliei noastre în aceÅŸti zece ani de la întemeierea ei.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate peste mitropolia noastră!