Cercetările Departamentului de Biologie al universității daneze ajung la concluzia că bacteriile ar prefera mai degrabă să se unească împotriva amenințărilor externe, de pildă antibioticele, decât să lupte unele împotriva altora. Rezultatele au fost de curând publicate în paginile prestigiosului ISME Journal. De mai mulți ani cercetătorii studiază reacția grupurilor de bacterii aflate într‑o zonă restrânsă. După ce au investigat câteva mii de grupuri de bacterii, a devenit clar că bacteriile cooperează pentru a supraviețui, iar aceste rezultate contrazic ceea ce Darwin a afirmat în teoriile sale despre evoluție, şi anume că cei mai adaptați supraviețuiesc și îi surclasează pe cei mai puțin adaptați. „Cel puțin când este vorba de microorganisme precum bacteriile, descoperirile noastre revelează că cele mai cooperante supraviețuiesc”, explică Søren Johannes Sørensen, profesor de microbiologie.

Izolând pe o mică porțiune a unei pănuși de porumb bacteriile astfel constrânse să „lupte” pentru spațiu, oamenii de știință au putut observa felul în care acestea intră în competiție sau cooperează pentru a supraviețui. Tulpinile bacteriene au fost selecționate pe baza capacității de a crește împreună. Cercetătorii au măsurat biofilmul bacterian, un strat protector vâscos, care protejează bacteriile de amenințările externe, cum ar fi antibioticele sau prădătorii. Când sunt sănătoase, bacteriile produc mai mult biofilm și devin mai puternice, mai rezistente.

Cu trecerea timpului, cercetătorii au observat că, în loc să‑i întreacă pe ceilalți în producția de biofilm, „cei puternici” au cedat spațiul în avantajul celor mai slabi, permițându‑le să se dezvolte mult mai bine decât ar fi făcut‑o pe cont propriu. În același timp, s‑a observat că bacteriile își împart sarcinile dificile cu vecinii lor, prin închiderea mecanismelor care nu sunt necesare.

„Studiul nostru demonstrează că bacteriile se organizează în mod structurat, își distribuie munca și chiar se ajută reciproc. Putem astfel observa bacteriile care cooperează între ele și, eventual, interdependenţa indivizilor cadrul în grupului”, mai spune prof. Sørensen.

Cercetătorii au studiat, de asemenea, proprietățile bacteriilor şi în condiţii de izolare şi în grup. Oamenii discută deseori despre locul de muncă sau despre sinergia de grup, despre modul în care persoanele se inspiră una pe cealaltă. Bacteriile fac însă un pas înainte atunci când supraviețuiesc în comunități restrânse. „În ceea ce privește sinergia de grup și inspirația, bacteriile duc înțelegerea noastră la un nivel cu totul diferit. Ele induc în vecinii lor calități fără de care aceștia ar rămâne inactivi. În acest fel, grupurile de bacterii pot să exprime proprietăți care nu sunt posibile în cazul bacteriilor izolate... Când se află împreună, bacteriile pot să dezvolte noi funcții”, explică prof. Sørensen.

Încep și oamenii de știință să se îndoiască de teoria lui Darwin? Cercetările în domeniul biotehnologiei ne vor aduce și alte surprize? Cu siguranță că da.

Surpriza este doar pentru cei care nu cred în Evanghelie. În vreme ce Biserica Catolică a avut mari probleme cu teoria lui Darwin, părinții Bisericii noastre au privit întotdeauna cu multă seninătate cercetarea științifică, deoarece ştiinţa nu coincidea sub nici o formă cu descoperirile dumnezeiești. „Antropologia contemporană a descris diferența (dintre om și animal – n.n.) într‑un mod care face pe de‑a‑ntregul inofensivă teoria lui Darwin în raport cu teologia. Diferența dintre om și toate celelalte animale este libertatea”, zice mitropolitul Ioannis Zizioulas. Aceeași libertate care ne permite să ne atomizăm, deși omul este o ființă socială prin excelență, să trăim egoist, deși suntem creați pentru comuniune, să ignorăm Sfânta Liturghie, evenimentul comunional crucial al existenței noastre, să uităm că suntem făcuți după chipul și spre asemănarea cu Dumnezeu, să ne ignorăm și să ne urâm.

E timpul să luăm lecții de la cele mai mici ființe ale planetei, bacteriile, care conlucrează în situații de criză, au grijă de cel bolnav, se sacrifică și reușesc să supraviețuiască nu prin legea care până acum se credea că este a evoluției (cel mai puternic merge mai departe, cel mai slab dispare), ci printr‑o lege a apropierii și ajutorului reciproc.

Nu am îndrăznit să zic lege a iubirii, deoarece m‑aș fi simțit rușinat ca om.

Bibliografie: