publicat in Sinaxar pe 4 Ianuarie 2014, 03:58
Sfânta MuceniÅ£ă Agata (sau Agatia) a vieÅ£uit în secolul al IlI-lea, născându-se în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Palermo) din Sicilia (sau, după alte surse, în Catania). Prăznuirea ei se face în Biserica Ortodoxă, în Biserica Romano-Catolică ÅŸi în Bisericile Orientale pe 5 februarie.
VIAÅ¢A
Tânăra Agata strălucea prin frumuseÅ£ea trupului ÅŸi a sufletului ÅŸi făcea parte dintr-o familie foarte bogată. Într-o zi, ea a fost cerută de soÅ£ie de un consul pe nume Quintian, însă tânăra l-a refuzat, spunându-i că ÅŸi-a închinat deja viaÅ£a unui alt soÅ£ ÅŸi acela nu este altul decât Hristos, Dumnezeul creÅŸtinilor.
Auzind acestea ÅŸi văzând că insistenÅ£ele sale rămân fără rezultatul dorit, consulul a poruncit să fie luată ÅŸi dată pe mâna unei femei necredincioase ÅŸi uÅŸuratice, pe nume Afrodisia, ca să o întoarcă de la credinÅ£a ce-o avea în suflet. Cu toate ameninÅ£ările din partea consulului ÅŸi cu toate pedepsele aplicate de matroană, Sfânta Agata nu a renunÅ£at la dragostea pentru Dumnezeul ei, ÅŸi toate le-a suferit pentru a nu-L face de râs înaintea oamenilor. Căci adevărat gândea sfânta că ceea ce vine de la Hristos e mult mai puternic decât ceea ce vine de la oameni.
Văzând tăria ei, consulul a hotărât să o dea pe mâna călăilor spre a o chinui „până avea să renunÅ£e sau să moară”. Åži mult a fost tânăra mireasă a lui Hristos, Agata, chinuită ÅŸi la cazne groaznice supusă, dar trupul ei suferea, în timp ce sufletul se veselea în braÅ£ele mirelui său. Quintian a poruncit ca sânii fecioarei să fie arÅŸi, iar sfânta a răspuns torturii prin cuvintele: „Tiran nemilos, nu te ruÅŸinezi să chinui la o femeie acel sân de la care ai supt viaÅ£a atunci când erai copil?". În cele din urmă, consulul a ordonat călăilor să smulgă sânii sfintei cu un cleÅŸte de fier.
VINDECAREA EI MIRACULOASÄ‚
Despre vindecarea în chip miraculos a pieptului Sfintei MuceniÅ£e Agata se spune că la miezul nopÅ£ii i s-a arătat Sfântul Apostol Petru, cu chipul bătrân ÅŸi cinstit, purtând în mâinile sale multe doctorii. „Iată, eu stăteam ÅŸi priveam la tine în ceasul acela când ai răbdat chinurile, ÅŸi am cunoscut că este cu putinÅ£ă să se tămăduiască pieptul tău; pentru aceea am ÅŸi venit aici." Sfânta MuceniÅ£ă Agata a răspuns: „Eu niciodată n-am obiÅŸnuit trupul meu cu niciun fel de doctorie, ÅŸi acum mi se pare că nu se cade a strica obiceiul cel bun, păzit din pruncie" Bătrânul i-a zis: „Åži eu sunt creÅŸtin ÅŸi nădăjduiesc să te tămăduiesc; am venit la tine, deci nu te ruÅŸina de mine".
Sfânta i-a răspuns, zicând: „Tu eÅŸti bărbat, iar eu fecioară, deci cum voi putea ca fără de ruÅŸine să-mi descopăr pieptul înaintea ta? Voiesc mai bine să rabd înainte durerea rănilor mele, decât să mă dezgolesc înaintea ochilor bărbăteÅŸti. MulÅ£umescu-Å£i, cinstite părinte, căci pentru mine ai venit aici, vrând să tă- măduieÅŸti rănile mele, însă să ÅŸtii că doctoriile cele făcute de oameni nu se vor apropia de trupul meu niciodată". Iar bătrânul a întrebat atunci: „De ce nu voieÅŸti să te tămăduiesc?" Sfânta a răspuns: „Am pe Domnul meu Iisus Hristos, Care le tămăduieÅŸte pe toate ÅŸi Care, cu voia ÅŸi cu cuvântul Său, ridică pe cei căzuÅ£i. Acela, de va voi, poate să mă mântuiască ÅŸi pe mine, roaba Sa cea nevrednică".
Apostolul a zâmbit ÅŸi i-a zis: „Acela m-a trimis la tine, fecioară, pentru că eu sunt Apostolul Său; deci, fii acum tămăduită". Zicându-i acestea, s-a făcut nevăzut. Sfânta Agata, privind apoi la trupul său, a văzut că toate rănile erau tămăduite.
NereuÅŸind în nici un chip să-i schimbe hotărârea, consulul a poruncit să fie aruncată pe cărbuni încinÅŸi până se va săvârÅŸi. Åži astfel, Sfânta MuceniÅ£ă Agata ÅŸi-a dat sufletul în braÅ£ele Mântuitorului în anul 251, la doar 16 ani, având ca zi de pomenire data de 5 februarie.
CINSTIREA
Imediat după sfântă adormirea sa, creÅŸtinii au început să o cinstească pe tânăra ce-a răbdat atâtea pentru Dumnezeul ei, cultul său răspândindu-se cu repeziciune, ÅŸi mulÅ£i, în diferite hotare ale Imperiului, auzeau de tăria trupească ÅŸi sufletească a fericitei.
Se spune că pe mormântul ei un înger a adus o lespede pe care erau scrise cuvintele: „Cuget cuvios, lucrând în libertate, cinste de la Dumnezeu ÅŸi patriei mântuire’’.
În jurul anului 500, Sfântul Simachus, papă ÅŸi episcop al Romei, i-a închinat Sfintei MuceniÅ£e Agata o biserică la Roma, iar Sfântul Grigorie Dialogul, episcopul Romei (cunoscut ÅŸi ca Papa Grigorie cel Mare), i-a închinat o nouă biserică, în secolul al VII-lea, pe locul uneia construite în anul 460 de gotul Ricimer, biserică ce mai există ÅŸi astăzi ÅŸi care se numeÅŸte Santa Agata dei Goti.
Sfânta MuceniÅ£ă Agata este considerată ocrotitoarea oraÅŸului Catania ÅŸi a regiunii Molise din Italia, precum ÅŸi a statelor San Marino ÅŸi Malta.
În fiecare an, între 3 ÅŸi 5 februarie, are loc în Catania un festival în cinstea Sfintei MuceniÅ£e Agata, care comemorează viaÅ£a ei, festival ce culminează cu o procesiune care durează toată noaptea ÅŸi la care participă mii de persoane.
TROPARUL
MieluÅŸeaua Ta, Iisuse, Agata, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc ÅŸi pe Tine căutându-Te mă chinuiesc ÅŸi împreună mă răstignesc, ÅŸi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; ÅŸi pătimesc pentru Tine, ca să împărăÅ£esc întru Tine; ÅŸi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeÅŸ- te-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Å¢ie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieÅŸte sufletele noastre.CONDACUL
Să se împodobească astăzi Biserica cu porfiră slăvită muiată în curatul sânge al MuceniÅ£ei Agatia, strigând: bucură-te, lauda Cataniei.ICOSUL
Feciorească prăznuire ÅŸi cămară de mire nestricăcioasă ÅŸi mulÅ£ime de fecioare strălucite, cinstite ÅŸi înfrumuseÅ£ate văd astăzi aici. Nunta cinstită ÅŸi cămara ca un cer între cele de sus s-a împodobit; iar patul lor cel neîntinat ÅŸi frumuseÅ£ile, vrând cu laudă să le scriu, nu sunt îndestulat; că vierme sunt ÅŸi pe jos mă târăsc. Åži cum voi ajunge la cele înalte? Cine îmi va da aripi ca de porumbel? Ca zburând să ajung a cuvânta ÅŸi a striga: bucură-te, Agatia, lauda Cataniei.