Festivalul patronat spiritual de Mitropolia românească de la Paris s-a plasat manifest sub un primat al frumosului, exprimat într-un motto desprins din cuvintele scriitorului român Paul Barbăneagră, un autentic credo artistic și o pledoarie pentru o estetică a adevărului creștin: „Frumosul este cale regală sau imperială către Dumnezeu. Frumosul merită să fie respectat, să fie considerat ca însușire supremă a naturii, a firii (...), dacă prin el ne apropiem de Dumnezeu”.
În perioada 29 mai - 1 iunie a avut loc la Paris cea de-a IV-a ediție a Festivalului de artă, cultură și teologie „Din dragoste pentru Frumos”, un eveniment organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, prin Departamentul Cultural, în colaborare cu Ambasada României la Paris, Institutul Cultural Român și Casa Românească Europeană „Elena Văcărescu”.
Manifestările liturgice, culturale și teologice s-au focalizat pe tema catehetică sinodală a anului mântuirii 2014, an prin excelență euharistic și brâncovenesc. Euharistia și martiriul au fost abordate pornind de la filonul comun concentrat în Jertfă, temă vastă, abordată dintr-o multitudine de perspective (teologică, filosofică, antropologică, etnologică, artistică – teatru, poezie, pictură, fotografie, muzică) propuse de invitații de marcă care au onorat festivalul filocalic.
În primul rând, prilejul liturgic ales pentru aceste manifestări, răstimpul dintre sărbătoarea Înălțării Domnului și Duminica de după Înălțare, cuprinde în sine temeiurile și noimele filocalice capabile să înrâurească o revărsare de frumusețe vitală înnoirii culturii contemporane. Așadar, festivalul a avut ca prolog și pridvor ceresc Dumnezeiasca Liturghie a Înălțării Domnului, în Catedrala Mitropolitană „Sfinții Arhangheli” din Paris, prilej de comunicare duhovnicească și cuminecare agapică la masa Domnului și la ospățul frățesc cu merindele îndătinate din străbuni. După agapă, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif a săvârșit deschiderea solemnă a festivalului, oferind cuvântul de binecuvântare și de invitație la dezbaterea la care au luat parte Jean-Franțois Colosimo, directorul editurii Cerf și profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge, și Pr. Prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, bine cunoscutul ucenic al Părintelui Stăniloae. „Jean-Franțois Colosimo a oferit o radiografie a realității creștine în lumea de azi, interpelând ortodocșii asupra rolului lor în această lume în mutație, în timp ce părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a propus câteva repere duhovnicești în ceea ce privește vocația Ortodoxiei în Occident de a răspunde problemelor identificate prin această radiografie” (Părintele Răzvan Ionescu, moderator al dezbaterii și coordonator al Direcției Teologie și Åžtiință din cadrul Centrului Dumitru Stăniloae). Conținutul dezbaterii s-ar putea minunat rezuma în apelul făcut de J. F. Colosimo către credincioșii prezenți, vădit încântat că Mitropolia românească mizează pe cultură ca vehicul al credinței, de a nu rămâne simpli spectatori pasivi ai vieții spirituale.
În după-amiaza primei zile a festivalului, Părinții Ioan Gînscă (Cluj) și Iulian Nistea (Paris) au pregătit o expoziție de fotografie la ICR Paris („Eroii nimănui”), de o calitate estetică specială, având ca laitmotiv frumusețea anonimă, ascunsă privirii cotidiene grăbite ori maculate de vulgaritatea indiferentă seculară. Expoziția fotografică a fost prezentată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, dl. Caius Dobrescu, directorul ICR Paris și de cei doi protagoniști, adevărați experți în imagistică și vedere duhovnicească prin griul cotidian. Eseul media „E frumos în cartierul meu”, realizat de Părintele Ioan Gînscă, vizionat la finalul vernisajului, s-a dovedit un izbutit pamflet împotriva prostului gust și a kitschului atât de confortabil instalate în cartierele orașelor noastre, presărat cu ironia fină a celui cu vedere scrutătoare, apocaliptică. Prima seară s-a încununat la Sala Bizantină a Ambasadei României din Paris sub semnul muzicii și al teatrului: un concert de muzică clasică susținut de saxofonistul Claude Delangle, acompaniat de pianista Odile Delangle, și spectacolul Contraste,realizat de Dana Cavaleru și Richard Bovnoczki, membri ai companiei Passpartout / Dan Puric.
Cea de-a doua zi a Festivalului „Din dragoste pentru Frumos”, derulată în catacomba catedralei Saint-Sulpice, a fost deschisă de conferința prof. univ. dr. Ioan Taloș (Koln, Cluj-Napoca), „Frumosul arhaic. Jertfa zidirii la popoarele europene”, concentrată pe Chanson de Roland și legenda meșterului Manole, urmată de prezentarea cărții d-lui Taloș, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală,apărută la Editura Academiei Române în anul 2013, de către dna Ioana Andreescu, vădit emoționată de învecinarea cu cel mai mare etnolog român în viață, care a punctat esențialul analizei antropologice a cercetării d-lui profesor Taloș, pornind de la colinda leului, o inițiere în virtus romanași o dovadă în plus pentru latinitatea fundamentală a poporului român.
În același spațiu sacru, înnobilat de lucrările de grafică ale Elenei Murariu cuprinzând o lectură iconologică a vieții și martiriului Brân- covenilor congenială brâncovenescului, a urmat comemorarea culturală a acestor sfinți martiri. În primul rând, scriitorul și teologul Costion Nicolescu a vorbit în fața unui public select și entuziast despre „Prezența Brâncove- nilor în imnele poetului Ioan Alexandru”, prefațând cu delicatețea și sensibilitatea caracteristice ediția în pregătire a acestor imne de la Editura Doxologia de la Iași. După vizionarea filmului documentar Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, starețul mănăstirii Hurezi 1692 -1726, realizat de Iuliana Mateescu, prof. Anca Vasiliu, specialist de mare reputație în arta brâncovenească, a comentat reperele culturale și teologice ale acestui stil de sinteză între Orientul și Occidentul creștin, ilustrat ulterior de prelegerea monahiei Atanasia Văetiși de la mănăstirea Stavropoleos dedicată artei epocii brâncovenești („Case dumnezeiești multe den temelii ai rădicat”).
Părintele Emilian Marinescu, consilierul cultural și moderatorul evenimentului, a sintetizat expunerile secțiunii brâncovenești a Festivalului: „Domnitorul Constantin Brâncoveanu a marcat o epocă, a făcut o legătură între Bizanț și Occident, filtrând-o prin sensibilitatea și specificitatea duhului țărănesc românesc și ridicând-o la un înalt nivel cultural și ecleziologic. În acest sens, afirmația domnului Costion Nicolescu: Cultura țăranului român este o cultură teologică,se conjugă și cu aprecierile doamnei Anca Vasiliu cu privire la dimensiunea eshatologică a sistemului cultural care s-a conturat în vremea sfântului martir Constantin Brâncoveanu”.
În concepția Alexandrei Marinescu-Sav, custodele și curatorul expoziției festive, în Cripta Puțului din Catedrala Saint-Sulpice au expus alături de Elena Murariu, Ioan Alexandru Antonescu („Candele”), Matei Lăzărescu („Dincolo de timp și spațiu”, pictură, grupul Prolog), Valentin Scărlătescu („Zid de jertfă”, sculptură) și Lavinia Georgiana Răican (instalația video „Memoires sacrees”). În scurtele intervenții ale Înaltpreasfintitului Iosif, Costion Nicolescu și Pr. Jan Nicolae de la vernisajul acestei expoziții de catacombă, au fost trecute în revistă personalitățile artiștilor invitați să expună împreună sub semnul ideii plastice de Jertfă, redată prin propria stilizare artistică, în chipul potirului purtător de jertfă nesângeroasă, euharistică, sau al candelei cuprinzând întru sine jertfa luminii. Părintele Nicolae a reamintit că pe o astfel de candelă a fost înscrisă tainic odihna Brâncoveanului în mormântul de la București și că icoana Hristos, vița euharistică și mar- tirică(pictor Ioan Popa) de pe coperta lucrării sale, Iconografia Euharistiei: Hristos, vița cea adevărată și vinul adevărului,a fost realizată chiar în ziua punerii în raclă a moaștelor voievodului martir din acest an.
Ziua s-a încheiat la Ambasada României din Paris cu un concert de muzică clasică: Charlotte Coulaud (pian), Dana Ciocârlie (pian) și Julie Cherrier (soprană).
Cea de-a treia zi a festivalului a început cu conferința Părintelui profesor Jan Nicolae de la Alba Iulia, dedicată mai întâi „Iconografiei euharistice: Hristos, vița cea adevărată”, iar în a doua parte dimensiunii concrete a jertfei liturgice: „Graiul euharistic al pâinii, vinului și apei de la Facere la Prefacere”, ambele concentrate pe istoria euharistică specifică românilor, reprezentanții unei ortodoxii latine. Într-un minunat pandant, a urmat conferința Părintelui Jean Boboc, „Euharistie și Hristificare în gândirea Părintelui Stăniloae”, despre modul în care Euharistia lucrează prin har asupra trupului omenesc, fapt minunat exprimat în rugăciunile de după cuminecare. Tripticul teologic dedicat Euharistiei s-a încheiat cu ultima conferință a Părintelui Jan Nicolae, „Dumnezeiasca Euharistie – dincolo de catapeteasma zilei a VIII-a”, axată pe prezentarea dimensiunii eshatologice a ospățului euharistic culminând în cuminecarea credincioșilor ca intrare în cer. După dialogul celor doi conferențiari cu publicul prezent, a urmat un moment mult așteptat, mărturia celebrului actor Michael Lonsdale, „Iisus Hristos în viața actorului”, urmată apoi de proiecția unui fragment din filmul Des hommes et des Dieux,distins cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes în 2010. Pledoaria impresionantă a actorului din Numele trandafirului,ajuns între timp un octogenar generos, pentru firescul și bucuria credinței a culminat cu destăinuirea revelației avute în timpul unui spectacol în care a jucat rolul Sfântului Serafim de Sarov cu bulversanta impresie că acesta vorbește prin vocea sa.
Ultima zi a festivalului s-a desfășurat la Limours, sub semnul frumuseții liturgice și agapice, prin participarea la Dumnezeiasca Liturghie și cuminecare, prin ascultarea mărețelor cuvinte ale rugăciunii arhierești a lui Hristos Domnul către Tatăl pentru a împărtăși slava Sa ucenicilor Săi aleși din lume și celor care vor crede prin lucrarea lor apostolică întru numele Său. Prin participarea la această slavă a Arhiereului ceresc avem parte de adevărata frumusețe. Mai bine de o mie de români de pretutindeni și oaspeți ai lor au luat parte la Liturghie, la serbarea câmpenească și concertul în aer liber din parcul bisericuței maramureșene și al reședinței mitropolitane. Cântările religioase și tradiționale din Bucovina și Å¢ara Oașului (delegația orașului Negrești-Oaș), unite cu folclorul autentic oltenesc al cântărilor vechi agrăite de Angelica Stoican, au creat cadrul unei nedei românești încheiate cu o ciu- leandră a tinerilor basarabeni, totul sub coordonarea dlui Gheorghe Cârciu. Festivalul s-a bucurat de la început până la sfârșit de o bună mediatizare prin grija echipei Televiziunii Române, formată din Rafael Udriște, Bogdan Pîrlea și Florin Adrian Miricioiu, o muncă pasionantă fructificată ulterior într-un șir de reportaje și interviuri cu invitații prezentate în emisiunea Universul credinței.Unicitatea festivalului filocalic „Din dragoste pentru Frumos” a venit și de această dată din formatul său cultural divers și din modul inteligent în care au fost articulate evenimentele teologice cu cele culturale, făcându-i pe participanți să se bucure de cuminecarea din același potir și din frumusețea acelorași valori ca membri ai aceleiași comunități purtătoare de frumusețe eternă, concretizată în oameni frumoși, oglindind în multe feluri frumusețea și buna-cuviință dumnezeiască.

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team