Festivalul „Din dragoste pentru Frumos”, ediția a IV-a, 2014

publicat in Eveniment pe 3 August 2014, 14:06

Festivalul patronat spiritual de Mitropo­lia românească de la Paris s-a plasat ma­nifest sub un primat al frumosului, ex­primat într-un motto desprins din cuvintele scriitorului român Paul Barbăneagră, un au­tentic credo artistic și o pledoarie pentru o es­tetică a adevărului creștin: „Frumosul este cale regală sau imperială către Dumnezeu. Frumo­sul merită să fie respectat, să fie considerat ca însușire supremă a naturii, a firii (...), dacă prin el ne apropiem de Dumnezeu”.

În perioada 29 mai - 1 iunie a avut loc la Paris cea de-a IV-a ediție a Festivalului de artă, cultură și teologie „Din dragoste pentru Fru­mos”, un eveniment organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, prin Departamentul Cultural, în colaborare cu Ambasada României la Paris, Institutul Cultural Român și Casa Româneas­că Europeană „Elena Văcărescu”.

Manifestările liturgice, culturale și teolo­gice s-au focalizat pe tema catehetică sinoda­lă a anului mântuirii 2014, an prin excelență euharistic și brâncovenesc. Euharistia și mar­tiriul au fost abordate pornind de la filonul co­mun concentrat în Jertfă, temă vastă, aborda­tă dintr-o multitudine de perspective (teologică, filosofică, antropologică, etnologi­că, artistică – teatru, poezie, pictură, fotogra­fie, muzică) propuse de invitații de marcă care au onorat festivalul filocalic.

În primul rând, prilejul liturgic ales pentru aceste manifestări, răstimpul dintre sărbătoa­rea Înălțării Domnului și Duminica de după Înălțare, cuprinde în sine teme­iurile și noimele filocalice capa­bile să înrâurească o revărsare de frumusețe vitală înnoirii cul­turii contemporane. Așadar, fes­tivalul a avut ca prolog și prid­vor ceresc Dumnezeiasca Litur­ghie a Înălțării Domnului, în Catedrala Mitropolitană „Sfin­ții Arhangheli” din Paris, prilej de comunicare duhovnicească și cuminecare agapică la masa Domnului și la ospățul frățesc cu merindele îndătinate din străbuni. După agapă, Înaltpreasfințitul Părinte Mitro­polit Iosif a săvârșit deschiderea solemnă a festivalului, oferind cuvântul de binecuvântare și de invitație la dezbaterea la care au luat parte Jean-Franțois Colosimo, directorul editurii Cerf și profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge, și Pr. Prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, bine cunoscutul ucenic al Pă­rintelui Stăniloae. „Jean-Franțois Colosimo a oferit o radiografie a realității creștine în lumea de azi, interpelând ortodocșii asupra rolului lor în această lume în mutație, în timp ce pă­rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a propus câteva repere duhovnicești în ceea ce privește vocația Ortodoxiei în Occident de a răspunde problemelor identificate prin aceas­tă radiografie” (Părintele Răzvan Ionescu, mo­derator al dezbaterii și coordonator al Direcției Teologie și Åžtiință din cadrul Centrului Du­mitru Stăniloae). Conținutul dezbaterii s-ar putea minunat rezuma în apelul făcut de J. F. Colosimo către credincioșii prezenți, vădit în­cântat că Mitropolia românească mizează pe cultură ca vehicul al credinței, de a nu rămâne simpli spectatori pasivi ai vieții spirituale.

În după-amiaza primei zile a festivalului, Părinții Ioan Gînscă (Cluj) și Iulian Nistea (Pa­ris) au pregătit o expoziție de fotografie la ICR Paris („Eroii nimănui”), de o calitate estetică specială, având ca laitmotiv frumusețea anoni­mă, ascunsă privirii cotidiene grăbite ori macu­late de vulgaritatea indiferentă seculară. Expo­ziția fotografică a fost prezentată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, dl. Caius Dobrescu, directorul ICR Paris și de cei doi protagoniști, adevărați experți în imagisti­că și vedere duhovnicească prin griul cotidian. Eseul media „E frumos în cartierul meu”, reali­zat de Părintele Ioan Gînscă, vizionat la finalul vernisajului, s-a dovedit un izbutit pamflet îm­potriva prostului gust și a kitschului atât de confortabil instalate în cartierele orașelor noastre, presărat cu ironia fină a celui cu vedere scrută­toare, apocaliptică. Prima seară s-a încununat la Sala Bizantină a Ambasadei României din Pa­ris sub semnul muzicii și al teatrului: un con­cert de muzică clasică susținut de saxofonistul Claude Delangle, acompaniat de pianista Odile Delangle, și spectacolul Contraste,realizat de Dana Cavaleru și Richard Bovnoczki, membri ai companiei Passpartout / Dan Puric.

Cea de-a doua zi a Festivalului „Din dra­goste pentru Frumos”, derulată în catacomba catedralei Saint-Sulpice, a fost deschisă de conferința prof. univ. dr. Ioan Taloș (Koln, Cluj-Napoca), „Frumosul arhaic. Jertfa zidirii la popoarele europene”, concentrată pe Chanson de Roland și legenda meșterului Manole, urmată de prezentarea cărții d-lui Taloș, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală,apăru­tă la Editura Academiei Române în anul 2013, de către dna Ioana Andreescu, vădit emoțio­nată de învecinarea cu cel mai mare etnolog român în viață, care a punctat esențialul ana­lizei antropologice a cercetării d-lui profesor Taloș, pornind de la colinda leului, o inițiere în virtus romanași o dovadă în plus pentru la­tinitatea fundamentală a poporului român.

În același spațiu sacru, înnobilat de lucră­rile de grafică ale Elenei Murariu cuprinzând o lectură iconologică a vieții și martiriului Brân- covenilor congenială brâncovenescului, a ur­mat comemorarea culturală a acestor sfinți martiri. În primul rând, scriitorul și teologul Costion Nicolescu a vorbit în fața unui public select și entuziast despre „Prezența Brâncove- nilor în imnele poetului Ioan Alexandru”, pre­fațând cu delicatețea și sensibilitatea caracte­ristice ediția în pregătire a acestor imne de la Editura Doxologia de la Iași. După vizionarea filmului documentar Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, starețul mănăstirii Hurezi 1692 -1726, realizat de Iuliana Mateescu, prof. Anca Vasiliu, specialist de mare reputație în arta brâncovenească, a comentat reperele cul­turale și teologice ale acestui stil de sinteză în­tre Orientul și Occidentul creștin, ilustrat ul­terior de prelegerea monahiei Atanasia Văetiși de la mănăstirea Stavropoleos dedicată artei epocii brâncovenești („Case dumnezeiești mul­te den temelii ai rădicat”).

Părintele Emilian Marinescu, consilierul cultural și moderatorul evenimentului, a sin­tetizat expunerile secțiunii brâncovenești a Festivalului: „Domnitorul Constantin Brâncoveanu a marcat o epocă, a făcut o legătură între Bizanț și Occident, filtrând-o prin sensi­bilitatea și specificitatea duhului țărănesc ro­mânesc și ridicând-o la un înalt nivel cultural și ecleziologic. În acest sens, afirmația domnu­lui Costion Nicolescu: Cultura țăranului ro­mân este o cultură teologică,se conjugă și cu aprecierile doamnei Anca Vasiliu cu privire la dimensiunea eshatologică a sistemului cultu­ral care s-a conturat în vremea sfântului mar­tir Constantin Brâncoveanu”.

În concepția Alexandrei Marinescu-Sav, custodele și curatorul expoziției festive, în Crip­ta Puțului din Catedrala Saint-Sulpice au ex­pus alături de Elena Murariu, Ioan Alexandru Antonescu („Candele”), Matei Lăzărescu („Din­colo de timp și spațiu”, pictură, grupul Prolog), Valentin Scărlătescu („Zid de jertfă”, sculptu­ră) și Lavinia Georgiana Răican (instalația vi­deo „Memoires sacrees”). În scurtele interven­ții ale Înaltpreasfintitului Iosif, Costion Nicolescu și Pr. Jan Nicolae de la vernisajul aces­tei expoziții de catacombă, au fost trecute în re­vistă personalitățile artiștilor invitați să expu­nă împreună sub semnul ideii plastice de Jertfă, redată prin propria stilizare artistică, în chipul potirului purtător de jertfă nesângeroasă, euharistică, sau al candelei cuprinzând întru sine jertfa luminii. Părintele Nicolae a reamintit că pe o astfel de candelă a fost înscrisă tainic odih­na Brâncoveanului în mormântul de la Bucu­rești și că icoana Hristos, vița euharistică și mar- tirică(pictor Ioan Popa) de pe coperta lucrării sale, Iconografia Euharistiei: Hristos, vița cea ade­vărată și vinul adevărului,a fost realizată chiar în ziua punerii în raclă a moaștelor voievodu­lui martir din acest an.

Ziua s-a încheiat la Ambasada României din Paris cu un concert de muzică clasică: Charlotte Coulaud (pian), Dana Ciocârlie (pian) și Julie Cherrier (soprană).

Cea de-a treia zi a festivalului a început cu conferința Părintelui profesor Jan Nicolae de la Alba Iulia, dedicată mai întâi „Iconografiei euharistice: Hristos, vița cea adevărată”, iar în a doua parte dimensiunii concrete a jertfei li­turgice: „Graiul euharistic al pâinii, vinului și apei de la Facere la Prefacere”, ambele concen­trate pe istoria euharistică specifică români­lor, reprezentanții unei ortodoxii latine. Într-un minunat pandant, a urmat conferința Părintelui Jean Boboc, „Euharistie și Hristificare în gândirea Părintelui Stăniloae”, despre modul în care Euharistia lucrează prin har asu­pra trupului omenesc, fapt minunat exprimat în rugăciunile de după cuminecare. Tripticul teologic dedicat Euharistiei s-a încheiat cu ul­tima conferință a Părintelui Jan Nicolae, „Dum­nezeiasca Euharistie – dincolo de catapeteas­ma zilei a VIII-a”, axată pe prezentarea dimensiunii eshatologice a ospățului euharistic culminând în cuminecarea credincioșilor ca intrare în cer. După dialogul celor doi con­ferențiari cu publicul prezent, a urmat un mo­ment mult așteptat, mărturia celebrului actor Michael Lonsdale, „Iisus Hristos în viața ac­torului”, urmată apoi de proiecția unui frag­ment din filmul Des hommes et des Dieux,dis­tins cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes în 2010. Pledoaria impresionantă a actorului din Numele trandafirului,ajuns între timp un octogenar generos, pentru firescul și bucuria credinței a culminat cu destăinuirea revelației avute în timpul unui spectacol în care a jucat rolul Sfântului Serafim de Sarov cu bulversanta impresie că acesta vorbește prin vocea sa.

Ultima zi a festivalului s-a desfășurat la Limours, sub semnul frumuseții liturgice și agapice, prin participarea la Dumnezeiasca Litur­ghie și cuminecare, prin ascultarea mărețelor cuvinte ale rugăciunii arhierești a lui Hristos Domnul către Tatăl pentru a împărtăși slava Sa ucenicilor Săi aleși din lume și celor care vor crede prin lucrarea lor apostolică întru nu­mele Său. Prin participarea la această slavă a Arhiereului ceresc avem parte de adevărata frumusețe. Mai bine de o mie de români de pretutindeni și oaspeți ai lor au luat parte la Liturghie, la serbarea câmpenească și concer­tul în aer liber din parcul bisericuței maramu­reșene și al reședinței mitropolitane. Cântări­le religioase și tradiționale din Bucovina și Å¢ara Oașului (delegația orașului Negrești-Oaș), uni­te cu folclorul autentic oltenesc al cântărilor vechi agrăite de Angelica Stoican, au creat ca­drul unei nedei românești încheiate cu o ciu- leandră a tinerilor basarabeni, totul sub coordonarea dlui Gheorghe Cârciu. Festivalul s-a bucurat de la început până la sfârșit de o bună mediatizare prin grija echipei Televiziunii Ro­mâne, formată din Rafael Udriște, Bogdan Pîrlea și Florin Adrian Miricioiu, o muncă pasi­onantă fructificată ulterior într-un șir de reportaje și interviuri cu invitații prezentate în emisiunea Universul credinței.Unicitatea festi­valului filocalic „Din dragoste pentru Frumos” a venit și de această dată din formatul său cul­tural divers și din modul inteligent în care au fost articulate evenimentele teologice cu cele culturale, făcându-i pe participanți să se bucu­re de cuminecarea din același potir și din fru­musețea acelorași valori ca membri ai acele­iași comunități purtătoare de frumusețe eternă, concretizată în oameni frumoși, oglindind în multe feluri frumusețea și buna-cuviință dumnezeiască.