Festivalul „Din dragoste pentru Frumos”, ediția a IV-a, 2014

În perioada 29 mai - 1 iunie a avut loc la Paris cea de-a IV-a ediÅ£ie a Festivalului de artă, cultură ÅŸi teologie „Din dragoste pentru Fru­mos”, un eveniment organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale ÅŸi Meridionale, prin Departamentul Cultural, în colaborare cu Ambasada României la Paris, Institutul Cultural Român ÅŸi Casa Româneas­că Europeană „Elena Văcărescu”.

Manifestările liturgice, culturale ÅŸi teolo­gice s-au focalizat pe tema catehetică sinoda­lă a anului mântuirii 2014, an prin excelenÅ£ă euharistic ÅŸi brâncovenesc. Euharistia ÅŸi mar­tiriul au fost abordate pornind de la filonul co­mun concentrat în Jertfă, temă vastă, aborda­tă dintr-o multitudine de perspective (teologică, filosofică, antropologică, etnologi­că, artistică – teatru, poezie, pictură, fotogra­fie, muzică) propuse de invitaÅ£ii de marcă care au onorat festivalul filocalic.

În primul rând, prilejul liturgic ales pentru aceste manifestări, răstimpul dintre sărbătoa­rea ÎnălÅ£ării Domnului ÅŸi Duminica de după ÎnălÅ£are, cuprinde în sine teme­iurile ÅŸi noimele filocalice capa­bile să înrâurească o revărsare de frumuseÅ£e vitală înnoirii cul­turii contemporane. AÅŸadar, fes­tivalul a avut ca prolog ÅŸi prid­vor ceresc Dumnezeiasca Litur­ghie a ÎnălÅ£ării Domnului, în Catedrala Mitropolitană „Sfin­Å£ii Arhangheli” din Paris, prilej de comunicare duhovnicească ÅŸi cuminecare agapică la masa Domnului ÅŸi la ospăÅ£ul frăÅ£esc cu merindele îndătinate din străbuni. După agapă, ÎnaltpreasfinÅ£itul Părinte Mitro­polit Iosif a săvârÅŸit deschiderea solemnă a festivalului, oferind cuvântul de binecuvântare ÅŸi de invitaÅ£ie la dezbaterea la care au luat parte Jean-FranÅ£ois Colosimo, directorul editurii Cerf ÅŸi profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge, ÅŸi Pr. Prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, bine cunoscutul ucenic al Pă­rintelui Stăniloae. „Jean-FranÅ£ois Colosimo a oferit o radiografie a realităÅ£ii creÅŸtine în lumea de azi, interpelând ortodocÅŸii asupra rolului lor în această lume în mutaÅ£ie, în timp ce pă­rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a propus câteva repere duhovniceÅŸti în ceea ce priveÅŸte vocaÅ£ia Ortodoxiei în Occident de a răspunde problemelor identificate prin aceas­tă radiografie” (Părintele Răzvan Ionescu, mo­derator al dezbaterii ÅŸi coordonator al DirecÅ£iei Teologie ÅŸi ÅžtiinÅ£ă din cadrul Centrului Du­mitru Stăniloae). ConÅ£inutul dezbaterii s-ar putea minunat rezuma în apelul făcut de J. F. Colosimo către credincioÅŸii prezenÅ£i, vădit în­cântat că Mitropolia românească mizează pe cultură ca vehicul al credinÅ£ei, de a nu rămâne simpli spectatori pasivi ai vieÅ£ii spirituale.

În după-amiaza primei zile a festivalului, PărinÅ£ii Ioan Gînscă (Cluj) ÅŸi Iulian Nistea (Pa­ris) au pregătit o expoziÅ£ie de fotografie la ICR Paris („Eroii nimănui”), de o calitate estetică specială, având ca laitmotiv frumuseÅ£ea anoni­mă, ascunsă privirii cotidiene grăbite ori macu­late de vulgaritatea indiferentă seculară. Expo­ziÅ£ia fotografică a fost prezentată de ÎnaltpreasfinÅ£itul Părinte Mitropolit Iosif, dl. Caius Dobrescu, directorul ICR Paris ÅŸi de cei doi protagoniÅŸti, adevăraÅ£i experÅ£i în imagisti­că ÅŸi vedere duhovnicească prin griul cotidian. Eseul media „E frumos în cartierul meu”, reali­zat de Părintele Ioan Gînscă, vizionat la finalul vernisajului, s-a dovedit un izbutit pamflet îm­potriva prostului gust ÅŸi a kitschului atât de confortabil instalate în cartierele oraÅŸelor noastre, presărat cu ironia fină a celui cu vedere scrută­toare, apocaliptică. Prima seară s-a încununat la Sala Bizantină a Ambasadei României din Pa­ris sub semnul muzicii ÅŸi al teatrului: un con­cert de muzică clasică susÅ£inut de saxofonistul Claude Delangle, acompaniat de pianista Odile Delangle, ÅŸi spectacolul Contraste,realizat de Dana Cavaleru ÅŸi Richard Bovnoczki, membri ai companiei Passpartout / Dan Puric.

Cea de-a doua zi a Festivalului „Din dra­goste pentru Frumos”, derulată în catacomba catedralei Saint-Sulpice, a fost deschisă de conferinÅ£a prof. univ. dr. Ioan TaloÅŸ (Koln, Cluj-Napoca), „Frumosul arhaic. Jertfa zidirii la popoarele europene”, concentrată pe Chanson de Roland ÅŸi legenda meÅŸterului Manole, urmată de prezentarea cărÅ£ii d-lui TaloÅŸ, Omul ÅŸi leul. Studiu de antropologie culturală,apăru­tă la Editura Academiei Române în anul 2013, de către dna Ioana Andreescu, vădit emoÅ£io­nată de învecinarea cu cel mai mare etnolog român în viaÅ£ă, care a punctat esenÅ£ialul ana­lizei antropologice a cercetării d-lui profesor TaloÅŸ, pornind de la colinda leului, o iniÅ£iere în virtus romanaÅŸi o dovadă în plus pentru la­tinitatea fundamentală a poporului român.

În acelaÅŸi spaÅ£iu sacru, înnobilat de lucră­rile de grafică ale Elenei Murariu cuprinzând o lectură iconologică a vieÅ£ii ÅŸi martiriului Brân- covenilor congenială brâncovenescului, a ur­mat comemorarea culturală a acestor sfinÅ£i martiri. În primul rând, scriitorul ÅŸi teologul Costion Nicolescu a vorbit în faÅ£a unui public select ÅŸi entuziast despre „PrezenÅ£a Brâncove- nilor în imnele poetului Ioan Alexandru”, pre­faÅ£ând cu delicateÅ£ea ÅŸi sensibilitatea caracte­ristice ediÅ£ia în pregătire a acestor imne de la Editura Doxologia de la IaÅŸi. După vizionarea filmului documentar Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareÅ£ul mănăstirii Hurezi 1692 -1726, realizat de Iuliana Mateescu, prof. Anca Vasiliu, specialist de mare reputaÅ£ie în arta brâncovenească, a comentat reperele cul­turale ÅŸi teologice ale acestui stil de sinteză în­tre Orientul ÅŸi Occidentul creÅŸtin, ilustrat ul­terior de prelegerea monahiei Atanasia VăetiÅŸi de la mănăstirea Stavropoleos dedicată artei epocii brâncoveneÅŸti („Case dumnezeieÅŸti mul­te den temelii ai rădicat”).

Părintele Emilian Marinescu, consilierul cultural ÅŸi moderatorul evenimentului, a sin­tetizat expunerile secÅ£iunii brâncoveneÅŸti a Festivalului: „Domnitorul Constantin Brâncoveanu a marcat o epocă, a făcut o legătură între BizanÅ£ ÅŸi Occident, filtrând-o prin sensi­bilitatea ÅŸi specificitatea duhului Å£ărănesc ro­mânesc ÅŸi ridicând-o la un înalt nivel cultural ÅŸi ecleziologic. În acest sens, afirmaÅ£ia domnu­lui Costion Nicolescu: Cultura Å£ăranului ro­mân este o cultură teologică,se conjugă ÅŸi cu aprecierile doamnei Anca Vasiliu cu privire la dimensiunea eshatologică a sistemului cultu­ral care s-a conturat în vremea sfântului mar­tir Constantin Brâncoveanu”.

În concepÅ£ia Alexandrei Marinescu-Sav, custodele ÅŸi curatorul expoziÅ£iei festive, în Crip­ta PuÅ£ului din Catedrala Saint-Sulpice au ex­pus alături de Elena Murariu, Ioan Alexandru Antonescu („Candele”), Matei Lăzărescu („Din­colo de timp ÅŸi spaÅ£iu”, pictură, grupul Prolog), Valentin Scărlătescu („Zid de jertfă”, sculptu­ră) ÅŸi Lavinia Georgiana Răican (instalaÅ£ia vi­deo „Memoires sacrees”). În scurtele interven­Å£ii ale Înaltpreasfintitului Iosif, Costion Nicolescu ÅŸi Pr. Jan Nicolae de la vernisajul aces­tei expoziÅ£ii de catacombă, au fost trecute în re­vistă personalităÅ£ile artiÅŸtilor invitaÅ£i să expu­nă împreună sub semnul ideii plastice de Jertfă, redată prin propria stilizare artistică, în chipul potirului purtător de jertfă nesângeroasă, euharistică, sau al candelei cuprinzând întru sine jertfa luminii. Părintele Nicolae a reamintit că pe o astfel de candelă a fost înscrisă tainic odih­na Brâncoveanului în mormântul de la Bucu­reÅŸti ÅŸi că icoana Hristos, viÅ£a euharistică ÅŸi mar- tirică(pictor Ioan Popa) de pe coperta lucrării sale, Iconografia Euharistiei: Hristos, viÅ£a cea ade­vărată ÅŸi vinul adevărului,a fost realizată chiar în ziua punerii în raclă a moaÅŸtelor voievodu­lui martir din acest an.

Ziua s-a încheiat la Ambasada României din Paris cu un concert de muzică clasică: Charlotte Coulaud (pian), Dana Ciocârlie (pian) ÅŸi Julie Cherrier (soprană).

Cea de-a treia zi a festivalului a început cu conferinÅ£a Părintelui profesor Jan Nicolae de la Alba Iulia, dedicată mai întâi „Iconografiei euharistice: Hristos, viÅ£a cea adevărată”, iar în a doua parte dimensiunii concrete a jertfei li­turgice: „Graiul euharistic al pâinii, vinului ÅŸi apei de la Facere la Prefacere”, ambele concen­trate pe istoria euharistică specifică români­lor, reprezentanÅ£ii unei ortodoxii latine. Într-un minunat pandant, a urmat conferinÅ£a Părintelui Jean Boboc, „Euharistie ÅŸi Hristificare în gândirea Părintelui Stăniloae”, despre modul în care Euharistia lucrează prin har asu­pra trupului omenesc, fapt minunat exprimat în rugăciunile de după cuminecare. Tripticul teologic dedicat Euharistiei s-a încheiat cu ul­tima conferinÅ£ă a Părintelui Jan Nicolae, „Dum­nezeiasca Euharistie – dincolo de catapeteas­ma zilei a VIII-a”, axată pe prezentarea dimensiunii eshatologice a ospăÅ£ului euharistic culminând în cuminecarea credincioÅŸilor ca intrare în cer. După dialogul celor doi con­ferenÅ£iari cu publicul prezent, a urmat un mo­ment mult aÅŸteptat, mărturia celebrului actor Michael Lonsdale, „Iisus Hristos în viaÅ£a ac­torului”, urmată apoi de proiecÅ£ia unui frag­ment din filmul Des hommes et des Dieux,dis­tins cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes în 2010. Pledoaria impresionantă a actorului din Numele trandafirului,ajuns între timp un octogenar generos, pentru firescul ÅŸi bucuria credinÅ£ei a culminat cu destăinuirea revelaÅ£iei avute în timpul unui spectacol în care a jucat rolul Sfântului Serafim de Sarov cu bulversanta impresie că acesta vorbeÅŸte prin vocea sa.

Ultima zi a festivalului s-a desfăÅŸurat la Limours, sub semnul frumuseÅ£ii liturgice ÅŸi agapice, prin participarea la Dumnezeiasca Litur­ghie ÅŸi cuminecare, prin ascultarea măreÅ£elor cuvinte ale rugăciunii arhiereÅŸti a lui Hristos Domnul către Tatăl pentru a împărtăÅŸi slava Sa ucenicilor Săi aleÅŸi din lume ÅŸi celor care vor crede prin lucrarea lor apostolică întru nu­mele Său. Prin participarea la această slavă a Arhiereului ceresc avem parte de adevărata frumuseÅ£e. Mai bine de o mie de români de pretutindeni ÅŸi oaspeÅ£i ai lor au luat parte la Liturghie, la serbarea câmpenească ÅŸi concer­tul în aer liber din parcul bisericuÅ£ei maramu­reÅŸene ÅŸi al reÅŸedinÅ£ei mitropolitane. Cântări­le religioase ÅŸi tradiÅ£ionale din Bucovina ÅŸi Å¢ara OaÅŸului (delegaÅ£ia oraÅŸului NegreÅŸti-OaÅŸ), uni­te cu folclorul autentic oltenesc al cântărilor vechi agrăite de Angelica Stoican, au creat ca­drul unei nedei româneÅŸti încheiate cu o ciu- leandră a tinerilor basarabeni, totul sub coordonarea dlui Gheorghe Cârciu. Festivalul s-a bucurat de la început până la sfârÅŸit de o bună mediatizare prin grija echipei Televiziunii Ro­mâne, formată din Rafael UdriÅŸte, Bogdan Pîrlea ÅŸi Florin Adrian Miricioiu, o muncă pasi­onantă fructificată ulterior într-un ÅŸir de reportaje ÅŸi interviuri cu invitaÅ£ii prezentate în emisiunea Universul credinÅ£ei.Unicitatea festi­valului filocalic „Din dragoste pentru Frumos” a venit ÅŸi de această dată din formatul său cul­tural divers ÅŸi din modul inteligent în care au fost articulate evenimentele teologice cu cele culturale, făcându-i pe participanÅ£i să se bucu­re de cuminecarea din acelaÅŸi potir ÅŸi din fru­museÅ£ea aceloraÅŸi valori ca membri ai acele­iaÅŸi comunităÅ£i purtătoare de frumuseÅ£e eternă, concretizată în oameni frumoÅŸi, oglindind în multe feluri frumuseÅ£ea ÅŸi buna-cuviinÅ£ă dumnezeiască.