Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 1 Martie 2011 Ora: 15:14

LOCUL DUHOVNICESC AL ROMÂNILOR DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS

SCHITUL PRODROMU (II) 

LOCUL DUHOVNICESC AL ROMÂNILOR DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS

 Interviu cu Preacuviosul Părinte PETRONIU TĂNASE

 - Preacuvioase Părinte Stareţ Petroniu, ce înseamnă, a nu judeca pe celălalt ?

- Sfinţii Părinţi, Biserica în totalitatea ei consideră mare păcat judecarea altuia. Uite, în Postul Mare, la slujbe se zice rugăciunea Sfântului Efrem Sirul şi se rosteşte în tot timpul Postului Mare, în afară de sâmbăta şi duminica. Se rosteşte de câte 8-9 ori şi se spune în Tipic ca preotul să o rostească cu mâinile ridicate şi cu metanii şi închinăciuni. Această rugăciune se încheie cu cuvintele: „Dăruieşte-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele şi să nu osândesc pe fratele meu”. E făcută cu stăruinţă pe toată durata Postului Mare. Te-ai aştepta ca, atunci când te rogi cu aşa mare stăruinţă să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le so­cotim a fi mai mari şi mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruieşte-mi să văd păcatele mele şi să nu osândesc pe aproapele”. Osândirea aproa­pelui este mare păcat. Sfinţii Părinţi spun că se face o mare greşeală atunci când osân­dim păcatele, căci atunci tu te faci singur judecător al fratelui tău, iar aceasta după min­tea ta. Nu avem calitatea aceasta şi nu avem niciun drept să facem aşa.Acest drept nu îl are decât cel care l-a făcut pe om, Dumnezeu. Doar El are dreptul să îl judece pe om, iar noi, judecând pe aproapele, împietăm asupra dreptului lui Dumnezeu, Care este Judecătorul cel drept. Fiecare om este făcut după chipul lui Dumnezeu, fiecare om este o entitate unică în viaţa omenirii de la începutul până la sfârşitul lumii. Niciodată nu o să fie doi oameni aceeaşi. Oamenii nu pot face lucruri identice. De exemplu, eu recunosc un tablou de Grigorescu, de Tonitza după anumite trăsături, după stilul personal.

 

SUNTEM DATORI CU CINSTEA ŞI CU RESPECTUL UNII FATĂ DE ALŢII 

   Omul este mărginit, posibilităţile lui fi­ind limitate. Dumnezeu este Fiinţă nemăr­ginită, iar puterea Sa creatoare este infini­tă. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare fiinţă este o creatură nouă, oglindind în fiinţa ei ceva din strălucirea şi infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinţii Părinţi spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinsti­rea sfintelor icoane nu cinstim lemnul şi cu­loarea, ci pe cel reprezentat. Tot aşa, întâl­nind omul, care este chipul lui Dumnezeu, cinstea dată omului se ridică la Creatorul lui. De aceea suntem datori cu cinstea şi cu respectul unii faţă de alţii şi nu avem niciun drept să judecăm pe aproapele. Dar atunci când eşti într-o poziţie de conducere şi ai subalterni care greşesc uneori, ce ati­tudine trebuie să ai? Judecata înseamnă să îl condamni pe om, să îl osândeşti. Dacă atragi atenţia cu respect şi cuviinţă, părin­teşte şi cu îndemn, asta nu înseamnă jude­cată, ci trebuinţă, necesitate şi firesc: să îl iubeşti pe om şi să-l lămureşti că a greşit.

 

SĂ CĂUTĂM FERICIREA CARE NU ARE SFÂRŞIT

  - La vârsta si la experienţa pe care le aveţi, ce mesaj aţi transmite tinerilor din ziua de astăzi?

  - Nu pune problema aşa... Nu am niciun mesaj, pentru că nu am nicio calitate să fac asta. Ne sfătuim şi dacă mai vin pe aici şiîntreabă fraţii, le spunem că trebuie să avem în vedere un lucru: ne-a făcut Dumnezeu marea cinste de a ne crea după chipul Lui, fiinţe cugetătoare, fiinţe nobile şi ne-a hă­răzit fericirii veşnice. Trebuie să ne stră­duim - e interesul nostru! - să moştenim fe­ricirea dăruită de Dumnezeu. Dacă în viaţa aceasta ne străduim să avem o fami­lie liniştită, o locuinţă, condiţii de trai şi sănătate, ajungem să spunem că suntem fericiţi în această viaţă. Dar mă întreb: este oare fericirea deplină? Nu-i deloc! In viaţa noastră vin boala, necazurile, inevitabil vine şi moartea. Şi aşa, toată fericirea pă­mântească ia sfârşit. Dacă pentru starea aceasta de câţiva ani, scurta viaţă pe pă­mânt, noi dăm toată grija noastră şi ne stră­duim aşa de mult, pentru fericirea veşnică noi nu facem nimic? Căci ştim că Dumnezeu a rânduit ca, după încheierea vieţii pe pă­mânt, să înceapă veşnicia. Iar veşnicia poa­te să fie fericită sau nefericită, după cum am făcut-o noi înşine.

 

FIECARE VA MERGE CU BAGAJUL LUI SUFLETESC

   Sfântul Nicodim Aghioritul spunea: „Dumnezeu mi-a rânduit împărăţia veşni­că, iar eu trebuie să mă pregătesc pentru ea, în toată vremea vieţii”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinţii erau foarte grijulii: permanent se gândeau la do­bândirea împărăţiei veşnice, iar grija aceas­ta era uneori istovitoare, căci îi mistuia.

   Sfântul Pimen, fiind pe patul de moar­te, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?”. ,,Am făcut ceea ce am putut, dar ştiu eu că voi ajunge la Dumnezeu?”, se întreba avva Pimen. Diavolii îl ispiteau pe Sfântul Sisoe cel Mare, zicându-i: „Ai scăpat de noi!”. Dar el le spunea: „încă nu am scă­pat, ci abia când voi ajunge în Rai”. Să-i ascultăm şi pe Sfinţii Părinţi, care ne încredin­ţează: „Puţină osteneală şi veşnică odihnă!”. Asta aş spune tinerilor: să vă gândiţi cu tot dinadinsul la fericirea veşnică! Există două situaţii - tertium non datur (o a treia nu mai există): ori viaţa veşnică pentru cei care au împlinit poruncile lui Dumnezeu, ori osân­da veşnică pentru cei care nu au trăit după voia lui Dumnezeu şi au făcut voia vrăjma­şului. Pe aceştia o să-i aştepte diavolul, după cuvântul: „Duceţi-vă de la Mine, bleste­maţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui” (Mt. 26, 41). Fiecare va merge, după această viaţă, cu tot ceea ce a agonisit în această viaţă, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simţire şi de fapte.

 - Vă mulţumim foarte mult, Preacuvioase Părinte Stareţ, pentru toată dragostea si calda înţelegere!

 

Stelian Gomboş, Bucureşti

LOCUL DUHOVNICESC AL ROMÂNILOR DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni