Adaugat la: 1 Septembrie 2009 Ora: 15:14

Pentru a cunoaște voia lui Dumnezeu

Mi s-a pus următoarea întrebare: mulți oameni se întreabă cum pot să-și dea seama care e voia lui Dumnezeu în viața lor de zi cu zi; cum să știe dacă e voia lui Dumnezeu să se căsătorească cu o anumită persoană; cum să știe dacă e voia lui Dumnezeu să rămână în străinătate sau să se întoarcă în țara de origine; etc...

Mulți oameni caută să cunoască voia lui Dumnezeu, dar foarte puțini sunt cei care sunt dispuși să o împlinească. Astfel, în zadar apelează la Sfânta Scriptură, duhovnici și toți sfinții din Rai. În zadar cer semne și vor să li se întâmple minuni. Nu sunt în stare să asculte și să vadă. Nu fac apel nici măcar la cel mai elementar bun simț, sunt gata să creadă pe oricine și orice le îndreptățește dorințele. Robi ai propriilor patimi, judecata lor e alterată, oricât ar fi ei de educați și înțelepți după standardele acestei lumi. Astfel trec de la exaltare la deprimare, merg din rătăcire în rătăcire, din încurcătură în confuzie.

Cu toate acestea, nu ar trebui să avem nicio îndoială că Dumnezeu a prevăzut pentru fiecare o cale precisă și sigură, o cale roditoare în fapte de sfințenie. Problema este că această voie a lui Dumnezeu se lasă foarte greu cunoscută celor care rămân atașați în mod pătimaș lor înșile, voii proprii și a tot ceea ce constituie identitatea lor lumească. Voia lui Dumnezeu le va rămâne confuză atât timp cât nu vor fi făcut alegerea fundamentală și completă de a-L urma pe Iisus Hristos, alegere pe care Tradiția și Sfânta Scriptură o numesc „pocăință” (metanoia). Eroarea fatală constă în a vrea să știm înainte de a crede, înainte de a ne pune toată încrederea în Dumnezeu și de a trăi în comuniune cu El. Ca și creștini, cunoaștem voia lui Dumnezeu în măsura dragostei și a credinței pe care o avem. Pentru a cunoaște voia lui Dumnezeu trebuie să credem și să iubim. Atunci și numai atunci, când am încredințat făra rezerve viața noastră în mâinile Domnului, totul se simplifică și se luminează în mod surprinzător. Dobândim o inteligență duhovnicească, o dreaptă socotință în ceea ce privește în primul rând păcatele noastre și nevoia de a ne pocăi, apoi o înțelepciune care ne permite să înțelegem și să ne organizăm viața în mod concret pentru a o pune în acord cu voia lui Dumnezeu, atât în marile lucruri din viață, cât și în cele mici.

Bineînțeles, acest pas în credință e un dar al harului lui Dumnezeu, însă cel care își pune
problema găsirii voii lui Dumnezeu a și primit, fără îndoială, acest dar. Însăși căutarea voii lui Dumnezeu e o mărturie în acest sens, chiar atunci când această căutare e încă nedefinită și confuză. Năzuința către ceea ce e bine, către adevăr este o mărturie a prezenței Duhului și deci, a inițiativei divine în viața noastră. A crede înseamnă a merge în direcția Duhului Sfânt, înseamnă a-L lăsa să împlinească în noi și prin noi acele „mari minuni” promise ucenicilor de către Iisus Hristos.

Cunoașterea voii lui Dumnezeu începe deci prin dăruirea noastră totală lui Dumnezeu. Ar trebui să ne fie clar - și asta în ciuda regretabilelor discursuri liniștitoare care sunt mai degrabă lumești decât evanghelice, că nu e posibil să trăim în același timp și pentru noi înșine și pentru Dumnezeu, și pentru bani și pentru Dumnezeu, și pentru lume și pentru Dumnezeu, și pentru orice sau oricine din lumea aceasta și pentru Dumnezeu. Hristos ne invită să facem o alegere, oricât de sfâșietoare ar fi ea. Dumnezeu e un Tată de o bunătate infinită care întoarce însutit ceea ce Îi este jertfit din dragoste și cu credință. Pentru că a-L alege pe Dumnezeu nu înseamnă a pierde ceva, ci dimpotrivă, a-L alege pe Dumnezeu înseamnă de fapt a regăsi totul întru adevăr și dreptate. A alege fără rezerve să-L urmeze pe Dumnezeu este, deci, hotărârea unei persoane lucide și înțelepte care îndrăznește să creadă. A ne dărui total lui Dumnezeu înseamnă a ieși din nehotărârea sterilă și din hățișurile în care cu imprudență ne-am împleticit viața. Înseamnă, în orice caz, a lăsa înapoia noastră ceea ce are doar aparențele unei vieți, pentru a păși și a ne angaja în credință liber și cu încredere. Dacă vrem să cunoaștem voia lui Dumnezeu în ceea ce privește un anumit aspect al vieții noastre, să începem, așadar, în rugăciune arzătoare, să ne dăruim în întregime lui Hristos, Viața vieții noastre.
___

Să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare și să vă înnoiți în duhul minții voastre… Efeseni 4,22-23

...să vă umpleți de cunoașterea voii Lui, întru toată înțelepciunea și priceperea duhovnicească, ca voi să umblați cu vrednicie întru Domnul, plăcuți Lui în toate, aducând roadă în orice lucru bun și sporind în cunoașterea lui Dumnezeu. Åži întăriți fiind cu toată puterea, după puterea slavei Lui, spre toată stăruința și îndelunga-răbdare…  Coloseni 1,9-11

Deci luați seama cu grijă, cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt.  Drept aceea, nu fiți fără de minte, ci înțelegeți care este voia Domnului.  Efeseni 5,15-17

Arhimandritul Jacob

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni