Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
(Fragment din Scrisoarea Pastorală la Nașterea Domnului pentru anul 2020)
Inima este lăcașul lui Dumnezeu. Din Sfânta Scriptură știm că „Dumnezeu este Duh” (Ioan 4, 24) și că este prezent pretutindeni, în cer, pe pământ și în toată creația Sa, dar mai ales în inima omului. De aceea Dumnezeu ne cere inima. „Fiule, dă-mi inima ta”, se zice în Pilde (23, 26). În inima fiecărui om Dumnezeu se ascunde în chip tainic, misterios, pentru că în inimă se concentrează toată ființa noastră, toată umanitatea și toată creația. Inima este lăcașul de preferință al lui Dumnezeu, locul cel mai sfânt din lume, locul întâlnirii omului cu Dumnezeu. Totuși, prezența lui Dumnezeu în inimă nu o simte oricine, ci numai cei cu adevărat credincioși, care fac efortul de a intra prin rugăciune în ea. Dumnezeu, fiind dragoste, respectă libertatea omului și nu se impune în nici un fel, ci așteaptă să ne întâlnim cu El de bună voie, în inimă. „Iată stau la ușă și bat”, zice Mântuitorul (Apocalipsa 3, 20). Domnul bate la ușa inimii, însă nu din afară, ci dinăuntru, cu bătăi nezgomotoase, delicate, abia percepute, tocmai pentru că nu vrea să ne oblige să-I deschidem. Dar porțile inimii noastre sunt adeseori ferecate de nepăsare sau de lipsa de sensibilitate.
Dacă însă ne rugăm stăruitor zi de zi, cu mintea concentrată numai la rugăciune, porțile de piatră ale inimii vor ceda, încetul cu încetul, iar Hristos ne va încălzi inima și toată ființa cu harul Său. Astfel cele dinlăuntru ale noastre, toate puterile sufletești și trupești, se vor înnoi și înmulți. „Înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale”, zice Psalmistul David (Psalm 102, 5). Într-adevăr, cel ce roagă mult simte cum i se înnoiesc puterile lăuntrice, simte cum întinerește! Totodată, prin rugăciunea făcută cu smerenie și cu durere pentru păcate, Hristos Domnul ne ușurează conștiința și ne dă putere să biruim treptat păcatul.
Sfântul Sinod al Bisericii noastre a proclamat anul 2021 drept „An omagial al pasto-rației românilor din afara granițelor României” și „An comemorativ al celor adormiți în Domnul”. Noi, cei care trăim departe de ţară, știm cât de grea este viața noastră bisericească în condiţiile diasporei (ale împrăș-tierii), pentru că nu avem parohii suficiente și, mai ales, biserici proprii în care să ne rugăm. Cei mai mulți credincioși sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari până la cea mai apropiată parohie. Preoții sunt, de asemenea, nevoiți să lucreze pentru a-și întreține familia. Cu toate acestea, ca slujitori ai lui Hristos, facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge la sufletul fiecărui credincios care apelează la noi. Și ne bucurăm de toți care ne cer rugăciunea, sfatul și ajutorul. Pentru a fi cât mai des în legătură cu credincioșii noștri, mai cu seamă în condițiile actuale de pandemie, ne folosim cu înțelepciune și de instrumentele tehnicii moderne: telefonul și internetul. Aș spune că specificul pasto-rației în diaspora este tocmai acela al legăturii personale cu credincioșii. Noi încercăm, pe cât ne stă în putință, să mergem acolo unde sunt credincioșii noștri, pentru a-i atrage spre Hristos, nu doar să-i așteptăm să vină la biserică.
Al vostru de tot binele voitor și rugător către Domnul,
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team