Trupul ne ispitește prin poftele lui care ne împing spre păcat, așa încât devenim ușor robi ai pântecelui și ai plăcerilor. Iar diavolul „umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită” (I Petru 5, 8). Åži pentru că ne lăsăm ușor ispitiți, cădem în diferite păcate care pun stăpânire pe sufletul și trupul nostru. Așa ne pierdem liniștea sufletească și sănătatea trupului, iar necazurile și încercările vieții se înmulțesc. Mulți nu știu cum să le biruiască. Iată că Biserica ne pune la îndemână armele rugăciunii și postului. Prin rugăciune și prin post biruim toate cursele vrăjmașului, biruim răul din afara noastră și din noi înșine, ne schimbăm viața și devenim încrezători în Dumnezeu și în noi înșine. Rugăciunea și postul fac întotdeauna minuni dacă le practicăm cu statornicie, după rânduiala Bisericii și cu inima smerită. Postul tradițional înseamnă înfrânare, după putință, de la carne și de la lactate și limitarea la produsele vegetariene. Cei mai nevoitori se înfrânează și de la untdelemn, îndeosebi miercurea și vinerea. În timpul Postului Mare, în unele parohii se săvârșește peste săptămână Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite, seara, împreună cu vecernia, iar credincioșii se împărtășesc fără să mănânce nimic până la vremea împărtășirii. Postul și ajunarea se dovedesc a fi o mare binecuvântare pentru sănătatea trupului și a sufletului.

Dumnezeu nu așteaptă nimic de la noi, decât să ne iubim unii pe alții și să‑L iubim pe El, Tatăl nostru cel ceresc, „de la Care ne vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit” (Iac. 1, 17). Dar tocmai rugăciunea și postul ne ajută să ne iubim unii pe alții și să‑L iubim pe Dumnezeu, pentru că rugăciunea și postul ne îmblânzesc pornirile pătimașe, ne înmoaie inima și o lărgesc ca să cuprindă în ea pe toți oamenii, buni sau răi. Un tânăr teolog a întrebat‑o pe bunica lui – femeie simplă, dar foarte evlavioasă și rugătoare – ce simte când se roagă, iar ea i‑a răspuns că, rugându‑se, simte cum i se lărgește inima și se umple de dragoste pentru oameni. Da! Rugându‑ne mult și cu smerenie, conștienți de păcatele noastre, inima ni se lărgește, se înmoaie și se umple de dragoste. Dacă ne rugăm cu adevărat, vom avea milă față de semenii noștri aflați în suferință, în necazuri și în lipsuri, vom ierta ușor pe cei ce ne fac rău și vom săvârși numai binele. Dragostea adevărată își pune întotdeauna sufletul pentru semenii săi. „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul să‑și pună pentru semenii săi” (In. 15, 13).

Totodată, rugăciunea și postul ne dau echilibrul sufletesc de care avem nevoie zi de zi și ceas de ceas. Rugăciunea și postul ne dau curaj și putere să trecem cu răbdare peste toate încercările vieții. Într‑un cuvânt, rugăciunea și postul sunt leac pentru orice durere și necaz. Important este să nu uităm să punem înaintea Domnului în rugăciune, zi de zi și ceas de ceas, durerea și necazul pe care le avem, cu încredințarea absolută că le vom birui cu ajutorul Lui. „În lume necazuri veți avea, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea” (In. 16, 33).

Faptele milei creștine sunt expresia cea mai concretă a dragostei pe care rugăciunea și postul o aprind în sufletul nostru. Cine postește și se roagă cu adevărat, acela este sensibil la durerea semenilor săi și încearcă să‑i ajute cu tot ceea ce poate. De aceea vă pun la inimă să nu uitați facerea de bine, atât față de cei aflați în diferite lipsuri, cât și față de parohiile de care aparțineți. Fiecare parohie se susține cu jertfa credincioșilor ei. Fiecare parohie desfășoară activități caritative în măsura în care credincioșii se implică în susținerea lor. 

Dar pentru ca postul și rugăciunea noastră, precum și facerea de bine, să fie bine primite de bunul Dumnezeu, trebuie să ne iertăm unii pe alții și să trăim în pace și înțelegere. Nimic nu iubește Dumnezeu mai mult ca pacea și înțelegerea dintre oameni! Tocmai de aceea, Biserica a rânduit ca în duminica numită „Duminica iertării” să ne cerem iertare unii de la alții și să ne iertăm din inimă unii pe alții. Eu sunt cel dintâi care vă cer iertate pentru tot ce v‑am putut greși, cu voie sau fără de voie. Åži tot eu sunt cel dintâi care vă iert pentru toate!

Bunul Dumnezeu să primească postul și rugăciunea noastră, să ne ierte pe toți și să ne binecuvânteze cu pace și sănătate!

† Mitropolitul Serafim