De asemenea, anghinarea este bogată în vitamine si minerale esenţiale pentru menţinerea sănătăţii. Conţine vitamine­le C, E, B1, B3, B9, K, provitamina A si este bogată în calciu, fier, potasiu, fosfor si iod. Anghinarea este un aliment alcalinizant – altfel spus, contribuie la diminuarea efectelor ne­gative ale alimentelor acidifiante, cum este carnea. Anghinarea protejează ficatul, prin proprietăţile sale detoxifiante şi coleretice.

Stimulează secreţia biliară, datori­tă cinarinei sau acidului dicafeilchinic. Dar cinarina este concentrată în special în tul­pină si în frunze, în timp ce partea comes­tibilă a plantei are o concentraţie redusă a acestei substanţe. De aceea, infuzia din frunze de anghinare este mai eficace în sti­mularea ficatului decât consumarea legu­mei ca atare. In schimb, polifenolii din miezul de anghinare sunt eficienţi în lup­ta împotriva cancerului de ficat, provo­când apoptoza celulelor canceroase ale fi­catului.

În plus, anghinarea scade nivelul de colesterol sintetizat de ficat, mobilizând grăsimile stocate în ficat si în alte ţesuturi. Şi trigliceridele sunt reduse prin acţiunea anghinarei. De asemenea, facilitează eliminarea apei din ţesuturi si, prin ur­mare, ajută la pierderea în greutate. Proprietăţile sale diuretice se datorează potasiului si inulinei. Un studiu efectuat la copiii si adulţii obezi care au urmat un regim sărac în calorii a arătat că cei care au băut suc concentrat de anghinare au observat că senzaţia de foame a fost mult diminuată, iar indicele de masă corporală al acestora a scăzut.

Anghinarea regularizează tranzitul intestinal. Datorită conţinutului ridicat de fibre, anghinarea favorizează tranzitul in­testinal si este utilă în lupta împotriva can­cerului de colon. Inulina este cea care sti­mulează dezvoltarea bifidobacteriilor si permite combaterea bacteriilor patogene. La anumite persoane, inulina este o cauză a flatulenţei si balonării, dar în majoritatea cazurilor ea contribuie la lupta împotriva dereglărilor de tranzit intestinal.

Anghinarea este recomandată feme­ilor însărcinate. Este o legumă bogată în săruri ale acidului folic: o anghinare conţi­ne o treime din necesarul zilnic. La debu­tul sarcinii, femeile au nevoie de un aport suplimentar de acid folic si săruri ale aces­tuia, deoarece aceste substanţe diminuea­ză riscul de nastere prematură, dezvoltare placentară anormală si avort spontan. Toate femeile aflate la vârstă fertilă ar trebui să consume anghinare în mod regulat.

Anghinarea are proprietăţi antioxi­dante. Conţine o mare varietate de anti- oxidanţi (cum sunt compusii fenolici si antocianii) care reduc daunele provocate de radicalii liberi.

Este recomandat ca anghinarea să fie consumată imediat după ce a fost gătită, de­oarece în timp ea poate deveni toxică. Este important de stiut că majoritatea substan­ţelor benefice pentru organism se găsesc în partea necomestibilă a plantei, adică la ni­velul frunzelor. Frunzele de anghinare au numeroase utilizări în fitoterapie, sub for­mă de suc, decoct, infuzie, extract.

REMEDIILE BUNICII CU ANGHINARE

Pentru stimularea digestiei: Într-o cană cu apă caldă, puneţi 2 până la 5 g de frunze proaspete de anghinare. Lăsaţi la infuzat timp de 15 minute si apoi filtraţi. Beţi acest decoct de trei ori pe zi, prima oară dimineaţa, pe stomacul gol. Trata­mentul trebuie urmat timp de 6 săptămâni.

Pentru diminuarea concentraţiei de colesterol: Într-un litru de vin rosu, puneţi la macerat 80 g de frunze de anghinare us­cate si lăsaţi acest amestec să stea timp de două săptămâni. Beţi în fiecare zi câte o ceașcă din acest lichid după masa de prânz.

Anghinarea - precauţii. Femeile care alăptează trebuie să evite consumul de anghinare, deoarece aceasta reduce secreţia de lapte.

Recomandare culinară sănătoasă: Tortilla cu anghinare.