Pe data de 18 septembrie 2011, în duminica după Înălțarea Sfintei Cruci am avut șansa să particip la sfințirea bisericii ortodoxe românești din Albacete, parohie ce face parte din Episcopia Spaniei și Portugaliei. Deși văzusem pe site‑ul parohiei acum ceva timp câteva fotografii cu biserica amenajată într‑un spațiu comercial din oraș, totuși când am ajuns efectiv acolo am perceput‑o altfel. Am ajuns seara, la ora vecerniei. În Biserică se citeau lin câteva rugăciuni la strană, mirosea frumos a tămâie și lumina lumânărilor dădea un plăcut sentiment de intimitate cu Dumnezeu și cu creștinii prezenți. Era liniște afară și în interior parcă rugăciunea ajungea mai abitir către Dumnezeu. La final, părintele Sebastian ne‑a miruit și apoi ne‑a arătat în detaliu biserica și spațiile amenajate pentru viitoarele activități parohiale (pangarul, sala de studiu pentru copii, cancelaria parohială și biblioteca). Deși a fost transferat de puțină vreme de la Villarobredo la Albacete, părintele a reușit, cu ajutorul credincioșilor români și spanioli, să facă destul de multe lucruri și ce m‑a impresionat este că planurile pe care le are sunt la fel de ambițioase ca și cele pe care le‑a îndeplinit până acum.

A doua zi de dimineață, în jurul orei 9.30, Preasfințitul Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei, împreună cu părintele Sebastian Hogea, parohul bisericii, și cu părintele Daniel Cucu, paroh la biserica din Villarobredo, au început slujba de sfințire a acelui locaș. Pentru că biserica este amenajată într‑un spațiu închiriat, destinat activităților comerciale, slujba de sfințire a constat doar în târnosirea mesei Sfântului Altar și a icoanelor din biserică, fără a se unge cu Sfântul și Marele Mir și pereții acestei încăperi. În momentul când spațiul acesta va fi în proprietatea parohiei din Albacete, atunci se va putea face întreaga slujbă de sfințire, inclusiv prin punerea de părticele din moaștele sfinților mucenici în piciorul Sfintei Mese. După sfințire a urmat Sfânta Liturghie, care s‑a încheiat cu un frumos cuvânt de învățătură din partea Preasfințitului Timotei. Preasfinția Sa a făcut o paralelă între scara care i‑a apărut lui Iacob în vis (și care simbolizează pe Maica Domnului, dar și semnul Sfintei Cruci) și uleiul cu care a uns Iacob piatra pe care dormea, ca semn că locul acela este sfânt, cu Sfântul și Marele Mir cu care în această zi a fost unsă Sfânta Masă.

La sfârșit, în semn de recunoștință pentru activitatea pe care a desfășurat‑o până în prezent și ca încurajare pentru viitoarele proiecte pastorale, Preasfințitul Timotei i‑a oferit părintelui paroh rangul de iconom stavrofor. Așa cum este rânduiala Bisericii Ortodoxe atunci când se sfințește o biserică, toți credincioșii, bărbați și femei, au putut să se închine în Sfântul Altar. Credincioșii au venit în număr mare la acest eveniment și au rezistat cu răbdare până în jurul orei 13.00, când au plecat acasă mulțumiți, primind fiecare binecuvântare de la Preasfințitul Timotei. Am rămas cu o amintire plăcută de la acest eveniment și mă bucur că românii reușesc să fie în familie chiar și la 3500 de km depărtare de casă, adunați toți în jurul lui Dumnezeu.