S-a încheiat, deodată cu Liturghia din noaptea de 8 spre 9 noiem­brie, săptămâna de rugăciune cu/şi către Sfântul Nectarie Taumaturgul (31 octombrie - 9 noiembrie), ocrotitorul comunită­ţii noastre şi al tuturor celor care îl cheamă în ajutor. O săptămâ­nă de post, de rugăciune personală şi comunitară, de slujbe, de privegheri aducătoare de adevărate şi trainice bucurii, agape frăţeşti, la care ne-am făcut părtaşi cu toţii, fiecare după putere, după râvnă, după dragoste. O săptămână care a cuprins, pe lângă slujbe zilnice închinate sfântului, o serie de activităţi menite să dea contur vieţii parohiale, precum concursul de cunoş­tinţe religioase „Bucuria mărturisirii’, cu participarea cursanţilor din cadrul şcolii catehetice şi a altor credincioşi, vizionarea filmului documentar „Puterea credinţei” — cuvinte de învăţătură ale părintelui arhimandrit Teofil Părăian şi altele.

   In fiecare an, zilele premergătoare praznicului Sfântului Nectarie pregătesc ziua cea mare a hramului, a comuniunii, a împreună-şederii, pentru destul de mulţi a revederii.

   Cuvântul „hram” provine din limba slavonă şi înseamnă „casă”. De aceea, hramul unei biserici este prilejul de a înţelege mai deplin că biserica este CASA în care sălăşluieşte Dumnezeu cu sfinţii Săi, dar este şi casa noastră. În aceas­tă casă suntem cu toţii chemaţi să fim o familie duhovnicească. Şi astfel, des­pre biserica noastră, ca locaş al comuniunii cu Dumnezeu şi cu noi şi între noi, putem spune că este singurul loc în care toată lumea este „acasă”.

   Când te apasă greutăţile, lumea te striveşte, Biserica îţi poartă poverile. Când simţi că te prăbuşeşti, lumea trece tăvălugul peste tine, Biserica te ia în braţe şi te aduce înaintea Domnului. Când greşeşti, lumea râde de tine şi te dă la o parte, Biserica iartă şi nădăjduieşte în mai bine. Când te simţi singur, lu­mea nu te bagă în seamă, cei din Biserică îţi deschid casele lor şi te tratează ca pe un frate. Când nu poţi să ţii pasul şi rămâi în urmă, lumea te părăseşte, Biserica se apleacă cu înţelegere şi te ia de mână. Când îţi pierzi calmul şi te biruiesc nervii, lumea îţi răspunde cu aceeaşi monedă, Biserica iubeşte cu în­ţelegere şi aşteaptă cu răbdare.

   Tuturor celor care, într-un fel sau altul, s-au implicat în activităţile de pre­gătire a hramului, în special familiilor: Gheorghe şi Elena Lefter, Iulian şiGeorgeta Voicu, Mariana şi Mădălin Cartaş, Florin şi Mirela Amăriucăi, Ştefan şi Ionica Craiu, Iulian şi Veronica Ambrosa, Claudiu şi Maricica Dumitraşcu, Alexandru şi Veturia Chinta, Cristinel şi Violeta Cucu, Stanciu şi Gina Iordache, Romana Rădulescu, Baciu Valerica, Augustin Popa, Sandu Dumitru, Petru Huzo, Iacob şi Daniela Andreca, Georgeta şi Cristina Ciornei, Sorin şi Minodora Chiruţă, Gabor Cristian, Florentina Ciornei, Valentin şi Lidia Ceauşescu, Simona-Constantina Veselu, George Bucurică, protopsaltul parohiei, care a în­frumuseţat minunat slujbele rânduite, domnului Agustin Gonzales Plasencia din cadrul Primăriei Coslada, precum şi tuturor ajutătorilor, miluitorilor, ru­gătorilor, binefăcătorilor ştiuţi şi neştiuţi, aducem curate mulţumiri.

   Să vă binecuvinteze Domnul, dragii noştri, şi să vă păzească! Să caute Domnul asupra voastră cu faţă veselă şi să vă miluiască! Să-Şi întoarcă Domnul faţa Sa către voi şi să vă dăruiască pace! Domnul, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, să vă răsplătească cu bucurii sfinte fiecare gând curat, fiecare faptă bună şi pli­nă de iubire! Mulţumim cu recunoştinţă!

Pr. George, Gina prezbitera şi Ana-Maria Cimpoca