Bucuria se revarsă în culori

Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului, iar una dintre cele mai cunoscute este Buna Vestire, care se prăznuiește în fiecare an pe 25 martie.

Sărbătoarea Bunei Vestiri este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Ea a fost așezată în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Nașterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea dumnezeiescului Prunc în pântecele Fecioarei Maria. Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca:

„Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Åži intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Åži îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Åži iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Åži va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit. Åži a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Åži răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Åži iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Åži a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Åži îngerul a plecat de la ea.“

Buna Vestire este o sărbătoare foarte așteptată, datorită evlaviei pe care credincioșii o au către Maica Domnului. Ea este o sărbătoare a bucuriei, care anunță începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici Paște“, spunea un cunoscut părinte. Bucuria anunțată de Înger cuprinde astăzi comunitățile credincioșilor și se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduință și speranță: „Cele ce nu sunt cu putință oamenilor sunt cu putință la Dumnezeu“.

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, din secolul al II-lea. Aceasta îl înfățișează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ține deja pe Prunc în brațe. Aici, ca și în alte reprezentări din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reținerea firească a artiștilor creștini de a nu îl asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare îngerii sunt înfățișați cu aripi.

O altă reprezentare remarcabilă a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, și se găsește în Basilica „Santa Maria Maggiore“ din Roma. Scena o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripați purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este și dreptul Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina.

O altă reprezentare veche este miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea) care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră.