Dar, aşa cum toţi avem câte un defect, şi Matei avea unul: era tare nerăbdător, cum rar s-a mai văzut la un copil. Așa că într-una din zile bunicul îl rugă pe băiat să-l însoțească la pescuit. 

– Se anunță o zi lungă, îi spuse bunicul. Dacă într-adevăr îți dorești să prinzi peștișori, trebuie să ai multă, multă răbdare. Răbdarea este o virtute care se poate cultiva cu străduință și perseverență, dragul moșului. 

Să nu vă închipuiţi că brusc nerăbdarea i-a trecut în mod miraculos lui Matei. S-a cam plictisit, a început să-și dorească să plece spre casă, să abandoneze undița și plasa de pescuit. Însă, la încurajările bunicului și la primul pește prins, Matei și-a recăpătat optimismul și umorul. Ba chiar au prins mai mulți pești că niciodată. 

Pentru că firea lui nerăbdătoare, ca şi a noastră, de altfel, nu se putea schimba aşa uşor, copilul a înţeles că prin ascultare, răbdare și voință a reușit să-și îndeplinească dorința, iar acest lucru i-a adus pace și bucurie.

Pe lângă toate acestea, Matei a reușit să-și facă bunicii fericiți și s-au bucurat împreună de o masă bună și copioasă.

Așadar, dragi părinți și dragi copii, lucrați  aceste patru virtuți: răbdarea, chibzuința, ascultarea și străduința, căci Dumnezeu a legat mântuirea oamenilor de răbdare. „Cel care va răbda până în sfârşit acela se va mântui”, spune Evanghelia. 

Iar ca bonus la răbdare vine și Harul!

Text: Luiza Moșteanu; Desen: Angelina Chirica