Duminică dimineața, Preasfințitul Teofil a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească, la finalul căreia ierarhul a deslușit pericopa evanghelică a Duminicii Cananeencei, care este o pildă de smerenie, credință și iubire față de aproapele – pentru toți cei de atunci, dar și pentru noi, cei de astăzi.

„Această femeie este pilduitoare, avem de învățat și noi de la ea. Este posibil ca uneori Mântuitorul să fie, pedagogic vorbind, mai reținut cu noi, uneori nu ne răspunde la rugăciuni, așteptăm foarte mult și avem senzația că suntem lepădați, că suntem disprețuiți de Dumnezeu. Dar vedeți că Dumnezeu nu disprețuiește pe nimeni, nu se leapădă de nimeni. Dacă Dumnezeu întârzie răspunsul la rugăciunea noastră, poate că vrea să stârnească în noi o credință pe care o avem, dar care nu este pusă în lucrare. Și atunci noi, stăruind în rugăciune, vom simți cum ni se pune în mișcare credința. Și în cele din urmă vom primi răspunsul de la Dumnezeu, însă chiar dacă nu am primit răspunsul cel bun, tot nu trebuie să ne lepădăm de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ci în El să ne punem nădejdea, că El este singurul care ne poate da viața veșnică. De aceea trebuie întotdeauna să avem și noi o atitudine smerită faţă de Dumnezeu.”

De la femeia cananeancă ne putem însuși smerenia și credința stăruitoare, însă, după  cuvântul de învăţătură al Preasfințitul Părinte Teofil, cum noi înşine avem de învățat rugăciunea pentru ceilalți, trebuie să știm că în fața lui Dumnezeu suntem cu toții egali, iar Dumnezeu prețuiește mult rugăciunea pentru aproapele nostru aflat în nevoie.