Programul manifestărilor a început vineri, 19 octombrie, cu un concert de muzică clasică, Rapsodii române și franceze: Enescu și Debussy. Sărbătorirea centenarului Marii Uniri din 1918 și a prieteniei franco‑române, la care au participat Excelența Sa Luca Niculescu, Ambasadorul României în Republica Franceză, Natalia Intotero, Ministru al românilor de pretutindeni, Excelența Sa Emil Druc, Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, Simona Bucura Oprescu – deputat în Parlamentul României, șefa grupului de prietenie franco‑român al legislativului român, și diverși reprezentanți ai arondismentelor 5 și 6 din capitala Franței. În cuvântul de deschidere Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, al Europei Occidentale și Meridionale, a subliniat că doar „cel care are o frumusețe interioară o poate vedea pe cea exterioară pentru că, de obicei, proiectăm asupra exteriorului ceea ce noi trăim în interiorul nostru. De aceea Hristos Domnul, prin Întruparea Sa, vine să arate profunzimea ființei umane, propunându‑ne nu doar a nu‑l judeca pe celălalt, ci a ne vedea pe noi înșine așa cum suntem”. La rândul său, Excelența Sa Luca Niculescu a amintit de puternica legătură dintre Franța și România, sărbătorită în acest an centenar, și ea, la rândul ei, caracterizată de cuvintele „dragoste și frumos”.

Sâmbătă, 20 octombrie, după Sfânta Liturghie arhierească au fost programate două conferințe, urmate fiecare de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Prima prelegere a fost susținută de dl. Matei Cazacu, profesor și cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, care a vorbit despre Contribuția bisericii române de la Paris în procesul Unirii Transilvaniei cu România. În conferința sa, Matei Cazacu a făcut o incursiune în viața românilor veniți în Orașul Luminilor la finalul secolului al XIX‑lea și la începutul secolului XX, arătând cum legăturile Franței cu România erau întărite mai ales pe linie intelectuală, prin tinerii veniți la studii în Paris, dar și prin clasa conducătoare, prin afinitățile ei cu viața politică din acel timp. A doua conferință a abordat o tematică spirituală – Elemente pentru o teologie a istoriei primelor secole creștine, și a fost susținută de dl. Bogdan Tătaru‑Cazaban, teolog și istoric al religiilor, diplomat și cercetător în cadrul Academiei Române. În expunerea sa, dl. Tătaru‑Cazaban a evidențiat legătura între îngeri și etnii (popoare), făcând atât o incursiune biblică cât și una patristică în acest domeniu. Rolul îngerilor nu trebuie restrâns doar la ocrotirea oamenilor înțeleși în unicitatea ființei lor, ci și a etniilor – de aceea influența lor asupra națiunilor este de netăgăduit. „Învățătura despre îngerii popoarelor s‑a dezvoltat în mediul elenistic, în contextul religios și politic al Imperiului Bizantin – ei fiind văzuți într‑un fel ca administratori ai diferitelor regiuni din Imperiu. Rolul lor era de a reflecta pacea cerească în organizarea societății omenești din acele timpuri”, a menționat Bogdan Tătaru‑Cazaban.

Duminică, la Limours, reședința mitropolitană, a avut loc Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din Île de France. O sărbătoare câmpenească și un concert de muzică populară din România au încheiat programul festivalului.