Adaugat la: 11 Octombrie 2016 Ora: 15:14

Tâmplarul înțelept

Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. Totul a început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare, până când s-a produs dezbi­nare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte. Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte detâmplărie.

– Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie. Eu v-aş pu­tea ajuta.

– Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locu­ieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să constru­iesc un gard de doi metri înălţime, pen­tru că nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata!

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase trea­ba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari si a rămas cu gura căsca­tă. Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu. Tocmai în acel mo­ment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui si, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:

–Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos, după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut! lartă-mă, frate!

Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba termi­nată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece într- ale sale.

– Aşteaptă, stai! i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata!

– Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit!

Morala:

Oamenii construiesc prea multe ziduri şi prea puţine poduri.

 

 

CUVIOASA PARASCHEVA 14 OCTOMBRIE

De când moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi, sărbă­toarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru ro­mâni, sute de mii de credincioşi venind să se închine la cea pe care o ştiu „mult folositoare". Cei care ajung la „Cuvi­oasa" – aşa cum o numesc prietenii ei –  o roagă pentru soluţionarea proble­melor de zi cu zi, îi cer alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, sănătate, spor în casă şi bucurii.

Viața cuvioasei:

S-a născut în aproximativ 1050 în Epivat (în Tracia) lângă Marea Marmara.
Părinţii ei erau foarte bogaţi şi ea avea multe haine frumoase.
La vârsta de 10 ani a mers la biserică. Lectura evanghelică pe care a auzit-o a pus-o pe gânduri şi s-a hotărât să îşi schimbe viaţa. A început să îşi dea hai­nele frumoase oamenilor săraci.
Era mereu mustrată de părinţi pentru că nu o înţelegeau, dar ea a continuat să îşi dea bunurile la săraci. A intrat la mănăstire şi s-a rugat.
După ce a murit, moaştele ei au fost aduse la Iaşi, în România. Mulţi oa­meni se duc în fiecare an la Iaşi, în ziua ei de sărbătoare.

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni