Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 20 Octombrie 2015 Ora: 15:14

Rețete și sfaturi practice (Octombrie 2015)

Dacă vreţi să începeţi toamna cu o alimentaţie sănătoasă, vă recomand două salate de crudi­tăţi de sezon, foarte gustoase, hrănitoare şi uşor de făcut, ce vor fi adorate chiar şi de copii! Deci... spor la treabă şi... POFTĂ BUNĂ!

SALATA DE VARZA CU CHIMEN ŞI BRÂNZA

Ingrediente: 1/2 varză albă, 1 ceapă albă sau 1 legătură de ceapă verde, 1/4 lingură seminţe chimen, 100 g brânză de vaci (sau tofu), 1 lingură oţet sau suc de lămâie, 4-5 linguri maioneză sau iaurt (grecesc sau de soia), ulei de măsline, sare, salată verde pen­tru ornat şi/sau alune.

Mod de preparare: Se curăţă ceapa şi se toa­că mărunt. Se pasează brânza dulce şi se ames­tecă împreună cu maioneza, oţetul, ceapa şi seminţele de chimen, apoi se dă totul la fri­gider. Se toacă varza fideluţă sau se dă pe răzătoarea mare şi se freacă cu puţină sare, după care se lasă la frigider până în momentul ser­virii, când trebuie scursă de zeamă. Înainte de a pune pe masă salata, se scoate de la frigider varza şi sosul rece de brânză şi se amestecă, potri- vindu-se de gust cu sare. Dacă se or­nează cu frunzele de salată verde, acestea se spală, se usucă şi se aşază pe platoul pe care se pune salata de varză. Sau se pot adăuga câteva alu­ne deasupra.

Şi... gata! Un deliciu!

SALATĂ DE MORCOVI ŞI PEŞTE

Ingrediente: 200 g ton (la conservă), 1 kg morcovi, 2 căţei de usturoi, 1 lămâie, 2 fire ceapă verde, 1 lingură muştar, 2 linguri oţet, 1/2 cană apă, 4-5 linguri maioneză sau iaurt gras (grecesc sau de soia), ulei de măsline, sare şi piper.

Mod de preparare: Morcovii şi usturoiul se curăţă şi se răzuiesc, se amestecă împreună cu sucul de la lămâie şi tonul, după care se dau la frigider. Într-un borcan mai mare cu capac se pun: ceapa tăiată fin, muştarul, oţetul, apa, ma­ioneza sau iaurtul, uleiul, sare şi piper după gust. Se închide borcanul şi se agită până se obţine un sos ca o cremă. Se ţine la frigider până în momentul ser­virii, când se toarnă peste salata de morcovi şi se amestecă.

O minunăţie foarte gustoasă şi sănă­toasă!

În continuare, vă propun un pro­dus natural si extrem de gustos, ce-l poate înlocui cu succes pe cel din ma­gazin si care poate fi personalizat foarte usor după gustul fiecăruia!

BRÂNZĂ TOPITĂ DE CASĂ

Ingrediente: 1 kg brânză de vaci (de cali­tate sau făcută în casă) bine scursă, 1 lingu­ră bicarbonat, 1 lingură sare, 100 g unt (moa­le), 4 linguri smântână; opţional: 1 gălbenuş şi 1/2 linguriţă seminţe de chimen

Mod de preparare: Brânza de vaci se ames­tecă cu bicarbonatul şi sarea, se acoperă şi se dă la frigider pentru cel puţin două ore. Apoi se fierbe la aburi împreună cu untul, smântâna şi, dacă vă place, chimenul şi oul, până când totul devine o cremă delicioasă, fără cocoloaşe. Apoi amestecul se ia de pe foc şi se toarnă într-o formă care se pune la frigider.

Observaţie: Pentru aromă, se mai pot adă­uga diverse verdeţuri tocate, fulgi de boia sau şuncă... Fiecare după gust şi imagina­ţie!

ŞTIAŢI CĂ..?

În micuţele seminţe ale chimenului ne­gru (Nigella Sativa, aşa cum este denumit şti­inţific) există mai multe elemente decât ne-am fi putut imagina vreodată. Astfel, analizele au descoperit existenţa carotenului, pe care fica­tul îl transformă în vitamina A, atât de folosi­toare pentru prevenirea oricăror forme de can­cer. S-au mai evidenţiat elemente ca, de exemplu, stimulenţi sexuali, enzime digesti­ve, diuretice şi chiar sedative. Ultimele cerce­tări au arătat că folosirea preparatelor pe bază de chimen negru poate fi nu numai un mijloc de vindecare a diferitelor boli, ci şi un trata­ment profilactic, prin creşterea aproape mira­culoasă a imunităţii (şi soldaţii legiunilor ro­mane au simţit din plin acest efect).

În toate limbile pământului se vorbeşte des­pre efectele chimenului negru (numit „al-sâno- udj” în Algeria, „habat al-baraka” în Egipt, „al-kamoun” în Libia, ”al-shounîz” în Iran, „fennel flower” sau „love-in-a-mist” în engleză, „graine de nigelle” sau „cumin noir” în franceză). În Antichitate, grecii au inclus în numeroase reţe­te uleiurile provenite din presarea chimenului negru, fiind convinşi de efectul benefic ce se putea obţine în cazul bolilor infecţioase sau di­gestive, dar şi al stărilor de epuizare la sportivi, astfel încât se poate spune că aceasta a fost una dintre primele forme de „dopaj” din istorie.

Yashar Helmy se trage dintr-o veche fa­milie egipteană a cărei principală preocupare, de-a lungul mai multor generaţii, a fost cea far­maceutică. Iar chimenul, studierea capacită­ţilor sale vindecătoare, precum şi producerea acestor remedii naturale au constituit dome­nii principale de activitate, inclusiv datorită faptului că numele acestei plante a fost pome­nit în scrierile sfinte. „Egiptenii au cunoscut valoarea vindecătoare a chimenului, numit «habbatu al-baraka», adică «sămânţa bine­cuvântată», încă în urmă cu mii şi mii de ani. Trebuie să menţionez faptul că a fost găsit chi­men în piramide, chiar în mormântul lui Tutankhamon, alături de obiecte de valoare pe care faraonul a dorit să le ia cu el după moar­te”, spune Yashar Helmy.

Brânza de vaci este o sursă importan­tă de calciu, fosfor, proteine şi vitamina B şi, conform ultimelor studii, este mai hrănitoare decât iaurtul.

Brânzeturile sunt una dintre cele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor şi adolescenţilor pentru întărirea sis­temului osos. Brânzeturile sunt indicate inclu­siv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporo­zei. Calciul din brânzeturi se asimilează mai bine decât cel din lapte. Şi persoanele care au intoleranţă la lactoză pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai con­ţin lactoză.

Brânza de vaci este ca un burete care ab­soarbe grăsimile. Odată cu eliminarea ei, elimi­naţi şi o parte din grăsimile din intestin. Şi e simplu de făcut: aveţi nevoie de 2 l lapte de vacă integral şi 4-5 linguri de suc de lămâie. Se pune laptele într-o oală şi se dă în clocot, la foc me­diu, amestecând întruna să nu se prindă. Apoi se ia de pe foc şi se adaugă încet sucul de lămâ­ie proaspăt, mestecând cu o lingură de lemn. Laptele începe să se brânzească. Se acoperă oala şi se lasă aşa vreo 2 ore, după care se strecoară printr-o sită deasă (sau tifon) şi se lasă la scurs deasupra unui castron timp de câteva ore. Se poate păstra la frigider 3-4 zile.

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni