Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 1 Iunie 2014 Ora: 15:14

Astăzi obştea creştinească cea dreptslăvitoare prăznuieşte Pogorârea Sfântului Duh

Astăzi obştea creştinească cea dreptslăvitoare prăznuieşte Pogorârea Sfântului Duh

Duhul Sfânt, „Care de la Ta­tăl purcede”, Cel Unul din Sfânta Treime, vine în lume, după Înălţarea la cer a lui Hristos Cel Înviat din morţi, spre a da naştere si a întemeia Biserica, pentru a sfinţi şi lu­mina pe tot omul ce vine în lume, făcându-i cunoscut pe Hristos. El, Du­hul Sfânt, vine să mângâie sufletele noastre rănite de păcat, însetate de iu­bire, aducându-ne înainte pe Hristos Cel rănit şi mort pentru păcatele noas­tre pe care le-a luat asupra Sa, însă În­viat şi Înălţat de-a dreapta Tatălui, înălţându-ne şi pe noi odată cu El. Duhul Sfânt, Cel ce la începuturi dădea viaţă lumii, vine pentru a ne rezidi după chi­pul Celui Înviat. Chipul Celui Înviat îl primim în Biserică prin Botez, prin Un­gerea cu Sfântul şi Marele Mir şi primi­rea Sfintei Împărtăşanii. Astfel, Duhul Sfânt face din fiecare dintre noi templu al Preasfintei Treimi, face din fiecare un purtător al harului şi al iubirii dumne­zeieşti, al darurilor Sale nepreţuite: „... dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blânde­ţea, înfrânarea poftelor” (Gal. 5, 22-23). De acestea toate avem parte atunci când luptăm lupta cea bună a lui Hristos.

După cum Însuşi Domnul făgăduise Apostolilor Săi, zicând că: „...va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului Care de la Tatăl purcede...” (In. 15, 26), Duhul Sfânt S-a pogorât peste ucenicii Mântuitorului, îmbrăcându-i în acea „putere de sus” (cf. Lc. 24, 49) care a făcut din ei adevă­raţi martori, prin faptă si prin cuvânt, ai lui Dumnezeu printre oameni. Este vorba, de fapt, de împlinirea gândului cel din veac al lui Dumnezeu, descoperit nouă prin întruparea Fiului Său Cel Unul-născut si prin Înălţarea si şederea Sa „de-a dreapta Tatălui”, care au adus firea omenească la locul şi demnitatea care îi fuseseră hărăzite încă de la facere.

Astăzi prăznuim pogorârea Duhului Sfânt „Care pretutindenea este şi pre toate le plineşte” nu numai peste Apostoli, ci şi peste noi toţi, cei care prin Botez am fost re­născuţi întru acea aşezare şi demnitate de care aminteam mai sus. Căci Dumnezeu, pentru a ne izbăvi din moartea cea veşnică de care ne-am „molipsit” prin căderea stră­moşilor noştri Adam şi Eva şi care ni s-a transmis, prin trup, generaţie după genera­ţie, a rânduit pentru noi o a doua naştere, prin Duh. Căci Însuşi spune: „Ce este năs­cut din trup, trup este şi ce este născut din Duh, duh este” (In. 3, 6). Iar Sfântul Apos­tol Pavel ne spune: „Arătate sunt lucrurile trupului, care sunt: preadesfrânarea, curvia, necurăţia, neruşinarea, închinarea la idoli, fermecătoriile, vrajbele, certurile, râvnirile, întărâtările, gâlcevile, dezbinările, eresurile, pizmele, uciderile, beţiile, chefuirile şi cele asemenea acestora, care mai înainte zic vouă, precum am şi zis mai înainte, că cei ce fac unele ca acestea împărăţia lui Dumnezeu nu vor moşteni” (Gal. 5, 19-21). De aceea ne spune Domnul: „De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va intra în Împărăţia lui Dumnezeu” (In. 3, 5), pentru că „Duhul este Carele dă viaţă, trupul nu foloseşte la nimic” (In. 6, 63). Una din stihirile Vecer­niei praznicului ne spune: „Pe toate le dă Duhul Sfânt: izvorăşte prorocii, sfinţeşte pe preoţi, pe cei necărturari i-a învăţat înţelep­ciune, pe pescari cuvântători de Dumnezeu i-a arătat; toată rânduiala Bisericii o plineş­te”. Toată această mulţime de daruri se re­varsă peste întreaga obşte creştinească, mij­locind sfinţenie, înţelepciune, cuvânt de Dumnezeu însuflat şi plinire întru a deveni mireasă frumos împodobită a Mirelui care şi-a pus viaţa pentru ea: Hristos. De aceea glasul „miresei” – Biserica – răzbate peste veacuri, chemând numele Mirelui ei (cf. Apoc. 22, 17), cu încredinţarea pe care a pri­mit-o prin proroci (cf. 2, 32) zicând: „Tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui” (F.A. 2, 21). De aceea, această scur­tă rugăciune „Doamne miluieşte”, pe care o auzim şi o repetăm la fiecare Liturghie, este de fapt atât de importantă, fiind, pentru toţi cei ce o rostesc în orice moment din zi şi din noapte, adevărată pricină de mântuire.

† Mitropolitul IOSIF al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale
† Episcopul SILUAN al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
† Episcopul TIMOTEI al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei
† Episcopul Vicar MARC NEMŢEANUL al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
† Arhiereul Vicar IGNATIE MURESANUL al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

Astăzi obştea creştinească cea dreptslăvitoare prăznuieşte Pogorârea Sfântului Duh

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni