Duhul Sfânt, „Care de la Ta­tăl purcede”, Cel Unul din Sfânta Treime, vine în lume, după ÎnălÅ£area la cer a lui Hristos Cel Înviat din morÅ£i, spre a da naÅŸtere si a întemeia Biserica, pentru a sfinÅ£i ÅŸi lu­mina pe tot omul ce vine în lume, făcându-i cunoscut pe Hristos. El, Du­hul Sfânt, vine să mângâie sufletele noastre rănite de păcat, însetate de iu­bire, aducându-ne înainte pe Hristos Cel rănit ÅŸi mort pentru păcatele noas­tre pe care le-a luat asupra Sa, însă În­viat ÅŸi ÎnălÅ£at de-a dreapta Tatălui, înălÅ£ându-ne ÅŸi pe noi odată cu El. Duhul Sfânt, Cel ce la începuturi dădea viaÅ£ă lumii, vine pentru a ne rezidi după chi­pul Celui Înviat. Chipul Celui Înviat îl primim în Biserică prin Botez, prin Un­gerea cu Sfântul ÅŸi Marele Mir ÅŸi primi­rea Sfintei ÎmpărtăÅŸanii. Astfel, Duhul Sfânt face din fiecare dintre noi templu al Preasfintei Treimi, face din fiecare un purtător al harului ÅŸi al iubirii dumne­zeieÅŸti, al darurilor Sale nepreÅ£uite: „... dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinÅ£a, blânde­Å£ea, înfrânarea poftelor” (Gal. 5, 22-23). De acestea toate avem parte atunci când luptăm lupta cea bună a lui Hristos.

După cum ÎnsuÅŸi Domnul făgăduise Apostolilor Săi, zicând că: „...va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului Care de la Tatăl purcede...” (In. 15, 26), Duhul Sfânt S-a pogorât peste ucenicii Mântuitorului, îmbrăcându-i în acea „putere de sus” (cf. Lc. 24, 49) care a făcut din ei adevă­raÅ£i martori, prin faptă si prin cuvânt, ai lui Dumnezeu printre oameni. Este vorba, de fapt, de împlinirea gândului cel din veac al lui Dumnezeu, descoperit nouă prin întruparea Fiului Său Cel Unul-născut si prin ÎnălÅ£area si ÅŸederea Sa „de-a dreapta Tatălui”, care au adus firea omenească la locul ÅŸi demnitatea care îi fuseseră hărăzite încă de la facere.

Astăzi prăznuim pogorârea Duhului Sfânt „Care pretutindenea este ÅŸi pre toate le plineÅŸte” nu numai peste Apostoli, ci ÅŸi peste noi toÅ£i, cei care prin Botez am fost re­născuÅ£i întru acea aÅŸezare ÅŸi demnitate de care aminteam mai sus. Căci Dumnezeu, pentru a ne izbăvi din moartea cea veÅŸnică de care ne-am „molipsit” prin căderea stră­moÅŸilor noÅŸtri Adam ÅŸi Eva ÅŸi care ni s-a transmis, prin trup, generaÅ£ie după genera­Å£ie, a rânduit pentru noi o a doua naÅŸtere, prin Duh. Căci ÎnsuÅŸi spune: „Ce este năs­cut din trup, trup este ÅŸi ce este născut din Duh, duh este” (In. 3, 6). Iar Sfântul Apos­tol Pavel ne spune: „Arătate sunt lucrurile trupului, care sunt: preadesfrânarea, curvia, necurăÅ£ia, neruÅŸinarea, închinarea la idoli, fermecătoriile, vrajbele, certurile, râvnirile, întărâtările, gâlcevile, dezbinările, eresurile, pizmele, uciderile, beÅ£iile, chefuirile ÅŸi cele asemenea acestora, care mai înainte zic vouă, precum am ÅŸi zis mai înainte, că cei ce fac unele ca acestea împărăÅ£ia lui Dumnezeu nu vor moÅŸteni” (Gal. 5, 19-21). De aceea ne spune Domnul: „De nu se va naÅŸte cineva din apă ÅŸi din Duh, nu va intra în ÎmpărăÅ£ia lui Dumnezeu” (In. 3, 5), pentru că „Duhul este Carele dă viaÅ£ă, trupul nu foloseÅŸte la nimic” (In. 6, 63). Una din stihirile Vecer­niei praznicului ne spune: „Pe toate le dă Duhul Sfânt: izvorăÅŸte prorocii, sfinÅ£eÅŸte pe preoÅ£i, pe cei necărturari i-a învăÅ£at înÅ£elep­ciune, pe pescari cuvântători de Dumnezeu i-a arătat; toată rânduiala Bisericii o plineÅŸ­te”. Toată această mulÅ£ime de daruri se re­varsă peste întreaga obÅŸte creÅŸtinească, mij­locind sfinÅ£enie, înÅ£elepciune, cuvânt de Dumnezeu însuflat ÅŸi plinire întru a deveni mireasă frumos împodobită a Mirelui care ÅŸi-a pus viaÅ£a pentru ea: Hristos. De aceea glasul „miresei” – Biserica – răzbate peste veacuri, chemând numele Mirelui ei (cf. Apoc. 22, 17), cu încredinÅ£area pe care a pri­mit-o prin proroci (cf. 2, 32) zicând: „Tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui” (F.A. 2, 21). De aceea, această scur­tă rugăciune „Doamne miluieÅŸte”, pe care o auzim ÅŸi o repetăm la fiecare Liturghie, este de fapt atât de importantă, fiind, pentru toÅ£i cei ce o rostesc în orice moment din zi ÅŸi din noapte, adevărată pricină de mântuire.

† Mitropolitul IOSIF al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale ÅŸi Meridionale
† Episcopul SILUAN al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
† Episcopul TIMOTEI al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei ÅŸi Portugaliei
† Episcopul Vicar MARC NEMÅ¢EANUL al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
† Arhiereul Vicar IGNATIE MURESANUL al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei ÅŸi Portugaliei