La plinirea vremii (cf. Gal. 4, 4), Dumnezeu L-a trimis în lume pe unicul Său Fiu pentru ca să ne descopere încă un lucru minunat, anume că El este iubire (cf. 1 Ioan 4, 16), o iubire pe care încă de la începutul creării lumii a arătat-o omu­lui. Dumnezeu l-a creat pe om pentru a-Åži împărtăÅŸi iubirea. Însă omul, din pricina ispitei venite din partea celui rău, a căzut în neascultare faÅ£ă de Tatăl său, îndepărtându-se de Acesta. Dar, pentru că iubi­rea nu cade niciodată, a făcut Dumnezeu posibilă reîntoarcerea omului la El, prin Fiul Său, Care ne-a răscumpărat pe fieca­re dintre noi si ne-a reasezat în demnita­tea de fii si mostenitori ai Lui, ai celei mai însemnate averi, ai iubirii celei nestrică- cioase si ai vieÅ£ii vesnice. Iată, pe scurt, care este temeiul sărbătorii de astăzi, mo­tivul bucuriei acestei minunate zile.

Hristos a Înviat si vine să ne spună din nou că a înviat pentru noi si că ne dăruieste dragostea Sa.

El înviază azi ÅŸi în sufletul nostru ÅŸi ast­fel ne dă mărturie viaÅ£a Sa plină de iubi­re. El vine să ne spună că fiecare în parte valorează mai mult decât lumea întreagă ÅŸi că, rămânând în comuniune cu El, nu avem a ne teme de nimic, niciodată.

Acesta este mesajul pe care Dumnezeu ni-l trimite azi fiecăruia: că ne iubeÅŸte mai mult decât orice ÅŸi că nimic nu-L face mai fericit decât să împartă iubirea Sa cu noi, o iubire care nu se sfârÅŸeÅŸte niciodată ÅŸi nu se împuÅ£inează ÅŸi nici se ÅŸtirbeÅŸte în vreun fel.

Dacă iubirea lui Dumnezeu este de­plină, iubirea noastră este nedesăvârÅŸită. Datorită acestui fapt, noi încă o căutăm ÅŸi încercăm să ne regăsim prin iubire. În de­finitiv, aceasta este dorinÅ£a omului dintot- deauna: a iubi ÅŸi a fi iubit.

Mântuitorul Hristos spune: „Eu ÅŸi Tatăl Meu una suntem” (In 10, 30). Ei bine, aceas­tă unitate este o comuniune de iubire a ce­lor trei Persoane dumnezeieÅŸti: Tatăl, Fiul ÅŸi Duhul Sfânt, Treimea Sfântă ÅŸi nedespăr­Å£ită a Cărei fiinÅ£are este ,fără-de-început”ÅŸi care ne dă nouă, oamenilor, prin Fiul, ex­perienÅ£a vie a Iubirii, ca o pregustare a îndumnezeirii făgăduite nouă.

Avem, aÅŸadar, nevoie de Fiul, de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de Cel Care ni Se dăruieÅŸte nouă, ca prin El să Îl avem pe Dumnezeu ca viaÅ£ă a noastră.

Dacă iubirea lui Dumnezeu, despre care am încercat să spunem câte ceva din cele pe care SfinÅ£ii PărinÅ£i ni le-au desco­perit, este atât de înaltă ÅŸi în esenÅ£ă de nepătruns cu mintea, oare iubirea pe care o trăim ÅŸi respirăm zilnic are ea aceeaÅŸi substanÅ£ă? Cu siguranÅ£ă că ne-am dori-o de aceeaÅŸi profunzime, trăită cu aceeaÅŸi intensitate precum o are Tatăl, Fiul ÅŸi Duhul Sfânt, dar suntem conÅŸtienÅ£i că nu o putem avea. Dacă nu-L căutăm pe Dumnezeu ÅŸi nu ne unim cu El, cu sigu­ranÅ£ă că nu putem avea iubirea Lui decât în parte, precum în parte se manifestă ÅŸi dorinÅ£a noastră.

În zilele noastre, ceea ce numim iubi­reare multe forme. Putem vorbi ÅŸi de mul­tele ei însuÅŸiri. Chiar ne grăbim adesea să le numim ÅŸi să le definim cât mai în amă­nunt, însă mă îndoiesc că astfel îi înÅ£ele­gem cu adevărat rostul. Dacă rămânem superficiali, mulÅ£umindu-ne să gustăm din ceea ce greÅŸit patimile ne îmbie ÅŸi ne oferă sub forma iubirii, vom rămâne fără îndoială nemângâiaÅ£i ÅŸi neîmpliniÅ£i în do­rul nostru. Dar, atunci când căutarea noas­tră este în Dumnezeu ÅŸi este sinceră, efor­turile noastre se încununează negreÅŸit cu biruinÅ£a lui Hristos pentru noi ÅŸi cu darul vieÅ£ii Sale. De aceea, căutaÅ£i-L pe Domnul!, ne îndeamnă ÅŸi psalmistul David, pe Hristos Cel mort ÅŸi Înviat pentru noi ÅŸi gustaÅ£i din bucuria Învierii Lui!

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos să vă aducă multă mângâiere ÅŸi alinare în suferinÅ£e, bine ÅŸtiind că El a suferit mai înainte pentru noi ÅŸi că a biruit. Ne-a iu­bit ÅŸi a biruit. Să-L iubim ÅŸi noi, ca biru­inÅ£a Lui să fie ÅŸi a noastră!

† Episcopul Timotei al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei ÅŸi Portugaliei