Adaugat la: 7 Septembrie 2016 Ora: 15:14

Fragmente neodihnite (septembrie 2016)

„Prin necontenita cercare de sine sub ju­decata dumnezeieștilor porunci se ascute în noi simțământul îndepărtării noastre de Dumnezeu, se adâncește înțelegerea fap­tului că mândria este rădăcina tuturor răutăților”

Arhimandritul Sofronie

„Viziunea pe care ne-o insuflă Sfânta Liturghie trebuie să devină viața noastră de zi cu zi. Trebuie să ne lepădăm de griji­le cele multe și nefolositoare, pregătindu-ne în taină pentru a ne înfățișa la slujba dum­nezeiască a poporului lui Dumnezeu. Ar trebui să ne aducem aminte de toate bine­facerile Domnului și, mai presus de toate, de marea dragoste a jertfei Sale, și pentru toate să mulțumim lui Dumnezeu, Dătătorul a tot darul. Această neîncetată rugăciune de mulțumire mijlocește înaintea Domnului pentru slăbiciunile noastre și ne dă cura­jul să ne înfățișăm cererile înaintea Lui. în felul acesta ne sfințim viața și aducem în­aintea Lui întreaga zidire căzută.”

Arhimandritul Zaharia Zaharou, Cunoscute mi-ai făcut mie căile vieții

„Cunoașterea propriei sărăcii duhovnicești îi dă omului putința să deosebească și să caute numai acele lucruri care sunt nestri- căcioase și dumnezeiești și să le disprețuiască pe cele stricăcioase ale acestei vieți trecă­toare. Acesta este începutul înțelepciunii, căci cunoașterea adevăratei stări în care ne aflăm naște în noi frica lui Dumnezeu.”

Arhimandritul Zaharia Zaharou

„Dragostea și smerenia merg împreună. Nu putem să fim egoiști când iubim. Nu vreau să-L supăr pe Dumnezeu nu pentru că îmi este frică de El, ci pentru că îl iu­besc. Nu sunt «prizoniera» lui Dumnezeu și nu mă «predau» așa cum se întâmplă în război, ci vreau să mă dăruiesc Lui cu toată dragostea mea, cu toată dorirea mea, pentru că astăzi sunt în viață, și nu pentru că sunt o «cârpă» ascultătoare. îi spun: «Vreau ceea ce vrei Tu, Dumnezeul meu!», Nu pot să simt altfel. Așa se întâmplă și cu aproapele meu. Vreau să-i iubesc pe oa­meni din toată inima mea, și îi iubesc. Puțin contează cine este persoana. Este un om. Are o inimă, are un suflet, are un duh. Este ca mine. Iată!”

Maica Gavrilia

„Orice faptă, orice dorință, orice binecu­vântare făcută cu bunătate se întoarce la noi. Asemenea se întâmplă si cu cele rele. Din această cauză noi trebuie să fim foar­te atenți. Nu trebuie niciodată să avem cel mai mic gând rău despre alții, căci ne va afecta"

Maica Gavrilia

„Ne putem odihni unii pe alții în gânduri, cum ne putem si tulbura. Mai bine zis, atât odihna, cât si tulburarea vine unora tot­deauna prin alții. Deci e o datorie a noas­tră să odihnim pe alții si suntem datori cu recunoștință față de cei din preajma noas­tră când suntem odihniți de ei, precum tre­buie să ne simțim vinovați când aceia nu sunt odihniți.”

Părintele Dumitru Stăniloae

„Semnul binefacerii ce-i vine de la Dumnezeu omului pornit pe calea înduhovnicirii este că au început pentru el ne­cazurile. Însemnează că Dumnezeu are în­credere în puterea lui de a le suporta.”

Părintele Dumitru Stăniloae

„Trebuie ca nu numai patimile, ci și oame­nii să ne necăjească, și să vedem că toate le pătimim pe merit, că suntem netrebnici si nu ne putem îndrepta singuri, fără Domnul; tocmai atunci vom alerga sincer la Mântuitorul nostru, vom plânge înaintea Lui ca desfrânata sau ca fiul risipitor și vom zăcea la picioarele Lui până vom auzi gla­sul: Iartă-se păcatele tale cele multe! Mergi, luptă-te, rabdă, cercetează viața duhovni­cească, învață rugăciunea neîncetată, plângi în inima ta ca să nu cazi în mâinile tâlhari­lor. Începând din acel moment, vom da doar puțină atenție părerilor lumești, chiar și când aparțin oamenilor celor mai apro­piați, ne vom strădui doar ca Domnul să nu ne osândească, să nu ne lipsească de mila Sa, de ajutorul Lui, să-I plăcem doar Lui și Lui să-i fim bucurie.”

Cuviosul Nikon Vorobiov

„Cine se obișnuiește cu amânarea, greu mai scapă de această obișnuință. Cine se oprește din urcuș, a căzut în aceeași clipă mai jos de unde este. [...] Oprirea prin lenevie pro­duce o anumită paralizie în puterile sufle­tului. Cel ce cedează lenei devine robul ei, își slăbește libertatea sau stăpânirea sa asu­pra lui însuși. Ești tu însuți când ești stăpân pe tine. De aceea în grecește libertatea se numește și stăpânire de sine...”

Părintele Dumitru Stăniloae

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni