Fragmente Neodihnite (iunie 2016)
De aceea nu este dragoste mai mare decât a-ți pune viața pentru aproapele tău, decât a muri. Nici Înțeleptul Solomon n-a găsit să compare dragostea cu altceva decât cu moartea, când zice că „dragostea ca moartea e de tare" Ne punem viața pentru aproapele nostru ori de câte ori iertăm celor ce ne greșesc. A ierta înseamnă a renunța la tine însuți, la dreptul tău, la dreptatea ta pentru a îndreptăți pe cel ce ți-a greșit, înseamnă să mori tu pentru a lăsa pe altul să trăiască.
(Pr. Savatie Bastovoi, A iubi înseamnă a ierta)
Pe aceeasi tema
Mai mare decât aceasta dragoste nu este cu putință să afle cineva - să-și pună sufletul pentru aproapele său. Că de va auzi cineva un cuvânt rău, adică de mâhniciune, putând și el să zică asemenea, și se va lupta să nu-l zică, sau de i se va face strâmbătate, și va suferi și nu va răsplăti, unul ca acesta își pune sufletul său pentru aproapele său.
(Patericul, Avva Pimen)
Toți oamenii suntem „după chipul” lui Dumnezeu; dar „după asemănare” nu sunt decât aceia care prin multă dragoste și-au robit libertatea lor lui Dumnezeu. Când deci nu suntem ai noștri, atunci suntem asemenea Celui ce prin dragoste ne-a împăcat cu Sine. La aceasta însă nu va ajunge cineva de nu-și va convinge sufletul său să nu se mai lase vrăjit de slava vieții ușoare.
(Sf. Diadoh al Foticeii)
Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva că nu înnebunește se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor.
(Patericul, Avva Antonie)
A trăi creștinește este cu neputință; creștinește este cu putință numai a muri, dar moarte în forma ființării noastre pământești. Dar nici această murire nu este ușoară, simplă: ea este acea „poartă strâmtă”, acea „cale îngustă” ce duce la viață, dar pe care puțini o află.
(Arhim. Sofronie)
Un frate a întrebat pe un bătrân, zicând: Cum trebuie să gonească mintea gândurile cele rele? Åži a răspuns: Nu poate de la sine nicidecum să facă aceasta, că nici nu are o putere ca aceasta. Ci când năpădesc gândurile asupra sufletului, îndată trebuie să alerge cu rugăciune către Cel ce l-a făcut pe el, și Acela le topește ca ceara.
(Patericul)
Propovăduind altora, nu uita să te instruiești pe tine însuți și să împlinești tot ceea ce cuvântezi altora, învățând și lucrând așa cum ne-au arătat sfinții Părinți și nevoitori. Adu-ți aminte de făgăduințele pe care le-ai făcut și fii mereu în ascultare față de puterea bisericească de care aparții. Adu-ți aminte că Domnul aude fiecare cuvânt rostit în taină. Nu lăsa nicicând rugăciunea pentru vreo lucrare care-ți pare mai importantă. Lucrarea fără de rugăciune este asemenea unui copac fără sevă. Păstrează cu statornicie tradițiile și învățăturile Sfinților Părinți. Cheamă în ajutor pe sfinții țării în care trăiești și așază-te sub ocrotirea lor.
(Sfântul Ioan Maximovici)
Oamenii care au același scop și care tânjesc doar după cele cu adevărat de trebuință au sufletele unite și nu se simt nicicând despărțiți din pricina îndepărtării fizice. Nu contează cât de mare e această distanță: ea nu constituie nicidecum o piedică în calea apropierii duhovnicești care îi unește pe oameni într-o deplină înțelegere sufletească.
(Sfântul Ioan Maximovici)
Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana
O nouă etapă în renovarea și amenajarea „Mănăstirii Sfântului...
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team