Ornamentele pot fi surogate de Crăciun, dar nu țin loc de Dumnezeu! Crăciunul nu înseamnă căruțuri încărcate, împinse transpirat printre rafturile magazinelor ticsi­te, promoții cu lucruri pe care nu le-ai cumpăra niciodată. Acesta-i mercantilism al că­rui dumnezeu e pântecele. Crăciunul nu înseamnă ghiftuială oarbă cu caltaboși, tobă și șorici, asezonate cu portocale și muzică proastă. Face burta plină și inima goală... Inima goală înseamnă răutate! Crăciunul nu e tradiție. Nici trecut. Nici virtual. Crăciunul e realitate! Crăciunul nu e nici mers la biserică după un repaus îndelung. Cu Dumnezeu nu poți avea credință tip cangur. Crăciunul nu înseamnă nici împărtășanie cu euharis­tia sfântă doar că așa o cere tradiția. La Paști și la Crăciun.

Crăciunul e altceva. E lumina care biruie întunericul, binele care distruge răul, viața care învinge moartea. E ziua când totul s-a schimbat. Istoria s-a rupt în două. Timpul s-a oprit, apoi a luat-o de la capăt. Fiul lui Dumnezeu a coborât printre noi. Crăciunul e sărbătorirea lui Hristos! Îi mulțumim pentru toată purtarea de grijă! Åži cerem ierta­re pentru tot ce am uitat să fim. E ziua când ne oferim Lui. Åži așa să rămânem. Permanent în Crăciun.