Spre o astfel de vindecare care ţinteşte restaurarea profundă a posibilităţilor ome­neşti ne cheamă sfinţii. Vindecarea profun­dă a persoanei nu poate ţine exclusiv de progresul ştiinţific sau tehnologic, căci ea are drept ţintă finală îndumnezeirea omu­lui. Model de luminător în Hristos „medi­cilor care slujesc cu preoţească jertfire de sine pe omul suferind-căzut şi preoţilor care îngrijesc cu devotament doctoricesc sufletul şi trupul omului bolnav, dar înviat”¹, precum şi al oricărui căutător de Dumne­zeu, Sfântul Luca al Crimeei (1877-1961) întrupează cunoaşterea ştiinţifică la cel mai înalt nivel, lucrătoare în chip sinergic cu efortul duhovnicesc al celui învestit de Sus cu treapta arhieriei, angajat deci pe drumul unei deplinătăţi deopotrivă ştiinţifice şi teologice. O astfel de slujire face fără îndo­ială din Arhiepiscopul Luca o figură unică în istoria Bisericii, un model de urmat. Prin înfiinţarea „Fraternităţii Medicilor Orto­docşi Sfântul Luca al Crimeei” la Paris, constituită cu sprijinul şi binecuvântarea părinţilor slujitori ai Parohiei Sfânta Genoveva şi Sfânta Parascheva din Paris şi apă­rută ca necesitate resimţită de cei implicaţi în îngrijirea oamenilor bolnavi care sunt în căutarea unor repere creştine în exercitarea meseriei lor, Sfântul Luca este chemat la modul cât se poate de concret să inspire şi să ocrotească.

„Fraternitatea Sfântul Luca al Crimeei” se adresează întâi de toate personalu­lui medical care mărturiseşte credinţa or­todoxă şi care, în practica sa, se simte instrument smerit al lui Hristos. De ase­menea, sunt bineveniţi şi cei care nu fac parte din sistemul medical, dar care ade­ră la valorile promovate de Fraternitate. Suprasolicitarea personalului medical, tehnologizarea accelerată a tuturor speci­alităţilor şi societatea secularizată în care trăim pot contribui la dezumanizarea ce­lor ce au hotărât să-şi dedice viaţa îngriji­rii aproapelui lor aflat în suferinţă. Într-o societate egocentrică, este important să ne reamintim ce înseamnă jertfa, ce în­seamnă dăruirea de sine în faţa omului su­ferind, şi să (re)învăţăm să compătimim cu omul bolnav, să-l încurajăm în faţa bo­lii, să-i dăm o perspectivă creştină asupra suferinţei. Adesea, un zâmbet şi o vorbă de încurajare sunt cele mai bune trata­mente la îndemâna noastră, indiferent de nivelul de pregătire. Scopul „Fraternită­ţii Sfântul Luca al Crimeei” este deci să ne regăsim în Hristos, Doctorul suflete­lor şi al trupurilor, să dăm un sens creştin lucrării noastre, să ne sprijinim şi să ne sfătuim unii pe alţii în activităţile noastre, cunoscându-ne şi rugându-ne împreună, descoperindu-i pe sfinţii taumaturgi.

Lansarea oficială a Fraternităţii a avut loc în cripta ortodoxă de la Saint-Sulpice în ziua de sâmbătă, 9 mai 2015, când am sărbătorit naşterea sfântului. Prezenţa (pes­te aşteptări) a zecilor de participanţi, pre­cum şi zecile de adeziuni adunate online, ne arată potenţialul imens al acestei iniţiative. În cadrul ei vor fi propuse conferinţe de bioetică, de terapie duală trup-suflet, cu invitaţi de referinţă în domeniu, dezbateri pe teme medicale de actualitate, mărturii ale unor medici creştini, organizarea de pe­lerinaje ca demers formator pentru deve­nirea întru viaţa creştină a personalului medical. Dar, întâi de toate, strângerea legăturii umane între membri ca şansă de practicare a unei medicine în spiritul fra­ternităţii inspirate de Hristos.