În Duminica Lăsatului sec de carne, mai multe familii din parohia „Sfântul Åžtefan cel Mare” au mers să cunoască mă­năstirea de la Sauvagnac, în timpul unei ÅŸederi de trei zile. Prima zi a început cu Sfânta Liturghie, urmată de micul-dejun ÅŸi organizarea programului. BărbaÅ£ii mari ÅŸi mici au ajutat-o pe maica Ioana în gră­dină ÅŸi la alte lucrări gospodăreÅŸti, în timp ce mămicile au animat un atelier în cadrul căruia copiii au învăÅ£at să pregătească tot felul de bunătăÅ£i foarte apreciate de ob­ÅŸtea aflată în creÅŸtere.

În cadrul atelierului de iconografie or­ganizat de maica Ecaterina cu multă răb­dare ÅŸi blândeÅ£e, cei mici au întors roade bogate, pe măsura talentului iscusitei lor profesoare.

Toate cele trei zile au trecut astfel: muncind cu spor, bucurându-ne de soa­re ÅŸi natură, în rugăciune, comuniune ÅŸi voie bună. În fiecare seară, după cuvântul de învăÅ£ătură legat de Evanghelia zilei, pe­lerinii rămâneau până târziu în noapte pentru a gusta din plin hrana duhovni­cească oferită cu dărnicie de părintele Valeriu ÅŸi de maici. Miercuri dimineaÅ£a, fiind zi aliturgică, după rugăciunile dimi­neÅ£ii părintele Valeriu ne-a explicat sem­nificaÅ£ia fiecărui moment din săvârÅŸirea Proscomidiei, din punct de vedere isto­ric, liturgic ÅŸi practic.

Toate acestea ne-au apropiat foarte mult de mănăstire ÅŸi de vieÅ£uitorii ei, dar ÅŸi unul de celălalt ÅŸi, mai cu seamă, pe noi toÅ£i de Dumnezeu. AÅŸa încât timpul s-a scurs pe nesimÅ£ite, iar când a venit mo­mentul plecării toÅ£i pelerinii au făcut ace­eaÅŸi promisiune: de a reveni negreÅŸit la Sauvagnac, locul întâlnirii de taină cu Domnul.

Preoteasa Ludmila