Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Frica îmi sfâșia măruntaiele atât de dureros încât aveam impresia că inima îmi stătuse în loc. Ba chiar că dispăruse cu totul! O agresivitate surdă, prezentă în toate gesturile de zi cu zi, devenea din ce în ce mai apăsătoare. Număram iar și iar zilele care mă mai despărțeau de data fatidică. Data la care tribunalul trebuia să anunțe pedepsele pe care aveau să le primească toți cei 12 acuzați, iar eu eram în fruntea listei. După o instrucție care durase șase luni, cele mai lungi și mai dificile din viața mea, Procurorul Republicii ceruse pentru mine 14 luni de închisoare cu executare, plus plata unor importante daune către Opera din Paris la Bastille – unde lucram în perioada celor întâmplate.
Direcțiunea îmi comandase regia și decorurile pentru Othello de Verdi, cu nemuritorul Placido Domingo în rolul principal. Accidentul s-a petrecut cu 20 de minute după începutul repetițiilor. Eram în turneu la Sevilla, reprezentând Franța, în cadrul Expoziției Universale. Podeaua situată la opt metri de sol a cedat sub greutatea participanților. Un dezastru, un iad în... Citeste articolul
Smerenia vă fie cunună, Iar blândețea armă a Păcii, Iar inimile preschimbate Să vă arate lucrarea Duhului.
Duhul Sfânt să vă umple de Har Pentru oile care vi s-au încredințat, Bunul Păstor să vă fie pildă Și să vă fie mereu Cel Mult Iubit. Primăvara Tinereții Să vă fie putere în toată viața, Iar pe frunte să vă strălucească Dreptatea, Pentru a mărturisi pe Iisus Hristos. Citeste articolul
Doamne Iisuse Hristoase, Care prin sfinţii Tăi Ucenici şi Apostoli ai rânduit ca în Biserica Ta cea sfântă să se aşeze episcopi spre slujirea sfintelor Tale Taine, spre înnoirea preoţiei, spre propovăduirea Evangheliei, spre întărirea, apărarea şi predarea din neam în neam a credinţei celei adevărate, caută şi spre părintele şi păstorul nostru, (Inalt)Preasfințitul... Citeste articolul
De nu am apă, am lacrimile şi, câtă vreme spăl cu ele picioarele Tale, o, de m-aş curăţi pe mine însumi! Ce‑aş putea face ca să zici şi despre mine: „Iertate îi sânt păcatele cele multe, pentru că mult a iubit” (Lc 7, 47)? Mărturisesc că eu sânt mai datornic şi mai mult mi s-a dăruit mie, ca unul ce din larma certurilor din forum şi din grozăvia slujirii obşteşti sânt chemat la preoţie. Şi pentru aceasta mă tem să nu fiu aflat nemulţumitor dacă aş iubi mai puţin, ca unul căruia i s-a dăruit mai mult.
Păzeşte, Doamne, darul Tău, ai grijă de darul ce l-ai dat celui ce fugea de el! Căci eu ştiam că nu eram vrednic să fiu numit episcop pentru că mă închinasem acestui veac. Dar „prin darul Tău sunt ceea ce sunt şi încă sunt cel mai mic” dintre episcopi (I Cor 15, 9-10) iar după vrednicie şi cel mai de jos. Dar pentru că şi eu am luat asupră-mi oarece osteneală pentru... Citeste articolul
Călin este un om puternic. Își cunoaște foarte bine obiectivele. Își pregătește planurile cu multă minuțiozitate. Totul pare perfect în viața lui. Conduce o firmă de succes. Angajații sunt foarte mulțumiți de el. Este un șef de milioane, și la propriu și la figurat.
– Unii nici șefi nu știu să fie. Tu știi să fii un șef adevărat, îi spune cu sinceritate Marius, cel mai bun prieten al său. Acasă, Călin trăiește cu același sentiment al perfecțiunii. Se comportă după reguli clare. Totul este ordonat. Totul este serios. Soția și cei doi copii își cunosc bine rolul și modul în care trebuie să-l joace ca să se ridice la nivelul... Citeste articolul
Un fiu se întoarce acasă din străinătate. Este foarte bucuros să își revadă mama rămasă acasă singură. Petrec împreună zile frumoase, ca în copilărie. Timpul trece repede și vremea despărțirii sosește, de parcă totul ar fi fost doar un vis.
La despărțire, mama scoate din buzunarul șorțului o sută de lei din pensia ei modestă. ‑ Uite, de la mama, să îți cumperi ceva frumos, din partea mea. ‑ Mamă, te rog. Sunt profesor universitar la o facultate de prestigiu. Am o mulțime de bani. ‑ Vei fi având tu, dragul meu, dar nu sunt de la mama ta. Acești bani sunt de la mama ta. Nu vei fi niciodată suficient de... Citeste articolul
Poate că nu puțini sunt cei dintre noi care își pun această întrebare: ce să fac cu viața mea, ce cale să aleg pentru a mă simți împlinit? Oare să mă căsătoresc, să rămân celibatar sau să merg la mănăstire? Pentru a afla răspunul potrivit nu pregetăm să citim acatiste, ținem post poate, dăm pomelnice, sperăm să găsim un duhovnic îmbunătățit, de preferat văzător cu Duhul, care să ne spună care este voia lui Dumnezeu cu noi. Răspunsul se lasă însă de cele mai multe ori așteptat, anii trec și eu tot nu mă hotăresc ce să fac, încotro să o apuc. Deci, pe care cale să apuc?
Aș îndrăzni să spun că la această întrebare nici Dumnezeu nu știe răspunsul. Desigur că El știe dinainte cele ce voi face, dar alegerile îmi aparțin în exclusivitate. Nu poate Dumnezeu să decidă în locul meu. Asta ar însemnă că Dumnezeu îl constrânge pe om, cea ce nu este cazul. Este oare calea în sine care mă împlinește sau starea mea... Citeste articolul
Creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Proroc Ilie în perioada lunii iulie, mai exact în ziua a 20-a. După doar două săptămâni însă, Sfântul Ilie mai este menționat şi în contextul unui praznic împărătesc, cel al Schimbării la Față (6 august). Cu această ocazie, Ilie apare în preajma Mântuitorului, a unui alt proroc, Moise, și a trei apostoli (Petru, Iacov și Ioan) (Matei 17, 1-13; Marcu 9, 2-13; Lc 9, 28-36). În poporul ales exista conștiința revenirii pe pământ a acestui profet (Matei 17, 10; Marcu 9, 11), motiv pentru care numele său este menționat atât în legătură cu Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului (Ioan 1, 21), cât și în legătură cu Iisus Hristos. Deși niciunul nu-și declină identitatea cu Ilie, Iisus le explică contemporanilor Săi că Ilie a și venit. Acesta este chiar Ioan Botezătorul, după cum le preciza ucenicilor lui Ioan, în Matei 11,14: „Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.” (a se vedea și Matei 17, 10-13; Marcu 9, 12-13 sau Maleahi 3, 23).
În Sfintele Scripturi, Prorocul Ilie își începe activitatea într-un context de idolatrie, când poporul lui Dumnezeu trăia în afara Legământului cu Cel care îl eliberase din robia egipteană (3 Regi 16, 30-34). Regele Ahab va domni 22 de ani peste Israel, aducând regatului prosperitate materială, dar și moarte sufletească. Prin căsătoria cu Izabela, fiica... Citeste articolul
Una dintre cele mai profunde învățături ale Bisericii este cea legată de Maica Domnului. Discreția cu care este descrisă în paginile Noului Testament, ea fiind mai prezentă în Evanghelia Sfântului Luca și doar aluziv amintită în epistolele pauline, a făcut ca învățătura despre Sfânta Fecioară Maria în cadrul teologiei creștine să fie dezbătută, formulată și dogmatizată în decursul timpului, mai ales în perioada secolelor IV‑V.
Dar acest lucru nu înseamnă că evlavia creștinilor față de Maica Vieții (μήτηρ τῆς ζωῆς), după cum este numită în troparul celei mai vechi sărbători închinate ei, Adormirea Maicii Domnului, a luat naștere în urma hotărârii Sinodului III Ecumenic. Învățătura creștină a identificat diverse arhetipuri ale Maicii Domnului... Citeste articolul
Devine din ce în ce mai greu să explici anumite sărbători. Numele lor a devenit demult un bun cultural comun în calendarele profane europene. Vorbim de Rusalii (fr. Pentecôte, germ. Pfingsten), dar puțini concetățeni mai leagă de acest nume o mărturisire creștină. Ne bucurăm, în schimb, de reminiscențele unei civilizații ancorate eclezial: lunea Rusaliilor este, până în ziua de azi, în multe țări europene, o zi liberă. Un prilej binevenit pentru un mic concediu.
Pentru a combate această amnezie profundă privind însemnătatea sărbătorilor creștine, portalurile creștine de presă încearcă, în ajunul fiecărei sărbători, să traducă într-un limbaj cât mai accesibil (și, de multe ori, rupt de implicarea religioasă) sensul lor, pentru un public mai larg. Astfel, la o scurtă căutare pe internet, putem afla ce ar trebui să semnifice azi... Citeste articolul
O meditație la erminia cosmologică a Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie al Nissei asupra bisericii Zilele acestea reflectăm asupra multitudinii de semnificații și de interpretări ale Învierii Mântuitorului, mai cu seamă hrănindu‑ne cu tezaurul liturgic al Bisericii noastre. Acest tezaur își are ca surse în primul rând Sfânta Scriptura, apoi textele Sfinților Părinți, care ne‑au îmbogățit experiența liturgică prin teologia și hermeneutica lor. În cele ce urmează, mă voi apleca asupra unui aspect al teologiei învierii pe care îl găsim în ecleziologia celor doi excepționali frați capadocieni, Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie al Nissei.
Nu este întâmplător faptul că o bună parte din paremiile (texte vechi‑testamentare) care se citesc în Săptămâna Mare (și în tot Postul Sfintelor Paști) sunt fragmente din cartea Facerii. Crearea și re‑crearea lumii sunt puse împreună într‑o frumoasă oglindă care ne arată planul lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. Biserica, ne spune Sfântul Irineu al... Citeste articolul
Nu cred că am avut o iarnă atât de grea în Scoția din 2010, când am început munca la mănăstirea noastră de pe insula Mull. Nici în 2014, când furtunile au rupt copacii din jurul bisericii și au distrus acoperișul clădirii nu a fost atât de rău. În ultimele săptămâni am avut parte numai de furtuni, de ploi torențiale, de grindină și de vânturi de peste 100 de kilometri pe oră. Ceva s‑a întâmplat în jurul nostru, ceva mult mai important decât orice pandemie și război. Am reușit, în lăcomia noastră, să schimbăm fața pământului și semnele vremii. Am reușit, în mândria noastră, să ne separăm de restul zidirii lui Dumnezeu, ca și cum nu am fi parte din ea; și să o „re‑zidim”, să îi dăm un chip nou, un chip care spune mai multe despre noi, în versiunea noastră căzută, decât despre Ziditorul nostru.
M‑am întrebat de multe ori de ce nu ne înspăimântă jocul ăsta de‑a ziditorul, de ce noi, creștinii, nu sesizăm întunericul care se ascunde în spatele acestui joc blasfemic. Nu vorbesc aici de impactul economic al acestor schimbări climatice, nici despre ramificațiile lor politice, nici măcar despre riscul pur existențial pe care îl generează umanității. Suntem... Citeste articolul
– Da, am cancer. Sună aiurea, dar asta este realitatea. Nu mai am ce să fac, decât să mă rog lui Dumnezeu să îmi dea puterea să duc boala până la capăt, spune cu resemnare Luca.
Luca a aflat de boală cu câteva săptămâni în urmă. Este o formă de cancer inoperabilă. I s-au mai dat patru luni de trăit, dacă nu se întâmplă vreo minune. – Știți, părinte, când am aflat despre boală am avut un șoc. Am intrat în prima biserică pe care am văzut-o. Era chiar în curtea spitalului. Și L-am privit pe Hristos în ochi, dar... Citeste articolul
După mai bine de un an, am reușit, cu mila Bunului Dumnezeu, să mă întorc în țară și să îmi văd duhovnicul. Cele câteva zile petrecute în România au fost grele și întunecate, ca și cum aș fi fost prins într‑o plasă din care nu găseam ieșire. Mi‑am amintit astfel de zilele noastre de iarnă, când insula parcă dispare, acoperită de ceață și întuneric; de fapt, totul pare să dispară. Rămân doar casa ta și oamenii din imediata apropiere, căci restul se cufundă într‑o ceață fără margini și dispare.
Am simțit aceeași separare între oamenii pe care i‑am întâlnit, aceeași scufundare în propriile griji, în propriile gânduri și convingeri. Am găsit aceeași însingurare, în care numai gândurile proprii rămân, iar restul dispare ca într‑o ceață a conștiinței. Am simțit o răceală între oameni, o distanțare care mi‑a cutremurat... Citeste articolul
Tuturor ne este dor de acasă. Pentru unii, acasă înseamnă mama sau tata, un soț sau un copil. Pentru alții, acasă înseamnă casa bunicilor, satul copilăriei, amintirile pe care le păstrăm cu sfințenie, ca pe o icoană a unei vieți minunate, pline de iubire, la care ne dorim cu durere să revenim, deși – în adâncul ființei noastre – știm că nu ne mai putem întoarce la ce a fost.
Pentru alții, acasă înseamnă Biserica și tot ce ține de o cultură a Bisericii: Sfânta Liturghie, cântările de la strană, obiceiurile de la sărbătorile mari. Nu degeaba se umplu bisericile noastre în noaptea de Înviere. Dincolo de credință, este încercarea de a regasi acel „acasă” al unui ritual care ne‑a intrat în sânge ca neam, nu numai ca... Citeste articolul
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team