Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Sărut mâna, Măicuţă! Am căutat adesea să aflu/simt care sunt delimitările între „a judeca” şi „a analiza" o situaţie... Pentru că, chiar dacă mă străduiesc să nu judec omul, ci situaţia creată (de obicei atunci când încerc să găsesc circumstanţe atenuante celui de care mi se plânge o altă persoană - şi pe care încerc şi să o consolez, dar şi să opresc judecarea celeilalte), simt un fel de retragere/slăbire a puterii din mine... Vreau să spun că parcă şi atunci când încercăm să analizăm, tot ajungem sa judecăm (într-o anumită măsură)... Care ar fi atitudinea potrivită (în afară de faptul că mă rog pentru persoanele implicate...)? Dar între „orgoliu" şi „demnitate" care ar fi graniţa?... Uneori mi se pare foarte subţire... Vă îmbrăţişez cu drag! Teodora
Draga mea Teodora, Cu adevărat, granițele sunt foarte delicate între realitățile de care vorbești. Așa că încearcă să rărești și analizele. În timp ce asculți, de exemplu, persoana care îți cere un sfat sau consolare, în loc s-o analizezi, roagă-te pentru ea, apoi spune-i ce-ți vine din rugăciune. Dar cel mai potrivit ajutor este ascultarea cu rugăciune. Cealaltă... Citeste articolul
Maică Siluana, Am voie să fiu furios? ... pentru că am trăit înconjurat de minciuni, bârfe, scandal si bătăi? ... pentru că părinţii mei biologici m-au lăsat în grija bunicilor imediat după nastere? ... pentru că, într-o zi, cineva a pus mâna pe mine acolo unde nu trebuia? ... pentru că universul meu interior s-a prăbuşit si nu s-a mai refăcut niciodată? ... pentru că se râdea de mine din cauza faptelor părinţilor? ... pentru că ani întregi am umblat pe străzi în căutarea unor himere? ... pentru că nu îi pot ierta pe cei care au făcut posibile abuzurile? Am voie, maică, să fiu furios? M.
Da, copil drag! Ai voie să fii furios şi să-ţi exprimi furia! Să n-o înăbuşi sub interdicţii mincinoase! Dar nici s-o degradezi în păcate cu fapta, cu gândul sau cu vorba! Dumnezeu ne-a dat această putere a furiei şi avem voie s-o folosim pentru păzirea integrităţii sau pentru refacerea ei dacă ne-a fost lezată. Mai mult, El vine cu harul Său în chiar furia noastră... Citeste articolul
Sărut mâna, maică Siluana! Aş dori să vă întreb ce înseamnă când un sfânt spune că sunt om după fire şi dumnezeu după har? Adică ce este harul: un dar, o putere, o lumină? Marian
Dragă Marian, Omul este o făptură creată, dar, spre deosebire de celelalte creaturi, firea lui (adică trupul şi sufletul lui) este capabilă, este făcută să primească şi să poarte harul dumnezeiesc. Omul nu este om cu adevărat decât dacă este purtătorul harului sfinţitor, care îl ajută să devină asemenea lui Dumnezeu. Harul este energia necreată a lui Dumnezeu, cu care... Citeste articolul
Tot mai frecvent auzim comentarii şi primim reproşul că metoda pe care o folosim noi în cursurile, seminariile şi consilierile desfăşurate în cadrul Centrului „Sfinţii Arhangheli” ar fi o psihologie mai mult sau mai puţin îndoielnică.
Consider că e momentul să dau un răspuns, fie el şi sumar, la această frământare. Metoda pe care o folosim noi sau, cum spun unii, „învăţătura maicii Siluana” este pur şi simplu (iertată să-mi fie îndrăzneala) o revărsare a milostivirii Domnului în neputinţa mea oferităcu totul Lui. Această revărsare, cum deja o experimentează mulţi căutători, vine peste... Citeste articolul
Copila mea dragă, Mulţumesc pentru mesaj! Mi-ai adus multă bucurie văzând ce copii are Domnul în lume! Mă bucur şi-ţi mulţumesc pentru că poţi să cauţi sfat la cei mari pentru frământările tale. Iată ce-ţi propun eu să faci: 1. Ca să-ţi faci prieteni, copila mea, te rog să arăţi prietenie tuturor copiilor, mai ales celor care sunt izolaţi şi ironizaţi de... Citeste articolul
Maica mea dragă, M-am gândit că poate ar fi nevoie, când veţi putea, să alcătuiţi un răspuns scurt cu privire la toată situaţia asta cu maica Rafaela. Sunt mulţi care se întreabă cum de a îngăduit Domnul toate astea: să se îmbolnăvească deşi ducea o viaţă aşa curată, sa nu se afle nimic despre asta până ce a fost prea târziu şi în cele din urmă chiar să moară? Noi ştim că Domnul are planurile Lui care nu coincid întotdeauna cu modelele şi obişnuinţele noastre mentale (că noi credem că dacă suntem cuminţi şi ascultători vom trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi), dar „orişicât ...” vorba Rafaelei. Celor care m-au întrebat le-am spus că eu nu ştiu un răspuns, dar m-au întrebat ce spuneţi Dumneavoastră despre asta. Sărut mana cu drag, Cristina
Draga mea Copilă, dragă! Dragii mei cei mulţi care vă întrebaţi! Da, poate că vă sunt datoare un cuvânt legat de „situaţia asta cu Rafaela”! Îl rog pe Domnul Milei să mă lumineze, să-mi dea cuvinte articulate prin care să pot scoate din mine câte ceva din înţelesurile care acum mi se revarsă în inimă şi în minte, dar ca durere. E o durere... Citeste articolul
Dragă Maică Siluana, Aş vrea să vă întreb ce să fac să nu îmi mai judec aproapele. Oricât mă abţin, parcă involuntar îmi vin tot felul de gânduri... Mulţumesc! Carmen
Dragă Carmen, Deocamdată să înveţi să faci deosebirea dintre faptă şi persoană. Apoi să înveţi să descoperi că ceea ce vedem noi nu este „chiar aşa”. Şi apoi să-L chemi pe Domnul în ajutor! Să-I arăţi gândul tău şi să ceri ajutor atunci, pe loc! Şi El, Domnul Iubire, atunci pe loc va veni şi te va lumina şi te va întări. Şi dacă vei cădea, să te... Citeste articolul
Doamne ajută, Măicuţă, Am şi eu o întrebare. Cum aţi găsit curajul să vă abandonaţi în mâinile lui Dumnezeu? Mi-am dat seama că până acum L-am folosit pe Dumnezeu ca medicament, însă niciodată ca vindecător. Îi cer să mă mângâie şi să-mi aline suferinţele şi totuşi mi-e groază să-L apuc. Îmi aduc aminte cât de greu m-am lăsat în genunchi la rugăciune anul trecut, cu toate că aveam un bolovan de durere în mine. Azi am realizat că trăim într-o lume aşa de nebună că efectiv nu mai ai încotro, nu mai poţi să nu crezi, nu mai poţi să nu ai nevoie de El. E atât de evidentă moartea, la fiecare pas, şi totuşi încă mai îndrăznesc să fug de El. R.
Copila mea, Nu ştiu să-ţi spun cum am făcut asta, pentru că s-a făcut „de la sine” în clipa în care am crezut că mâinile Lui sunt braţe deschise pentru a mă îmbrăţişa. A fost o credinţă fără nicio dovadă! A fost ca o aruncare în gol! Dacă nici El nu era adevărat, oricum nu mă mai interesa nimic! Și El este adevărat şi Adevărul! În braţele Lui... Citeste articolul
Cuvioasă Maică Siluana, Când o persoană se dezlipeşte de Biserică rănită fiind de slujitorii ei, însă spune că a gustat harul şi bucuria Domnului, este oare această gustare una adevărată, sau mai degrabă părelnică? Poate cineva gusta bucuria Lui şi mai apoi să se rupă de ea? Iustina
Draga mea Iustina, Mulţumesc pentru întrebarea care conţine în ea multe alte întrebări şi provocări. Aleg să încep cu ultima întrebare: „poate cineva să guste bucuria Domnului şi apoi să se rupă de ea?” Răspunsul meu este: Da. Da, pentru că Dumnezeu îl cercetează pe om cu harul Său, oferindu-i să-I gustebucuria şi în Biserică şi... Citeste articolul
Dragă maică Siluana, M-au bulversat atentatele de la Paris si mi-e teamă de cei care îsi ucid semenii în numele lui Dumnezeu. Nu pot face decât să mă rog. Am însă senzaţia că Dumnezeu este absent! Iertaţi-mă! Au loc în lume atâtea crime... Domnul să vă binecuvânteze! S.
Draga mea S., Da, Domnul este absent din inimile acelora care-I refuză prezenţa aşa cum S-a revelat El prin Iisus Hristos, Domnul nostru. Nu este însă absent din vieţile oamenilor şi din istorie, ci lucrează pururea, fie în exterior, fie înăuntrul inimii şi vieţii oamenilor, conform liberului arbitru al fiecăruia. Tot ceea ce se întâmplă în lume are... Citeste articolul
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team