Elogiu academic şi duhovnicesc adus Sfântului Grigorie Palama
Sărbătoarea Sfântului Grigorie Palama (14 noiembrie) este un prilej binevenit pentru a aduce la cunoştinţa cititorilor un eveniment desfăşurat la începutul acestui an (7‑15 martie 2012), în Tesalonic, Grecia: conferinţa internaţională dedicată semnificaţiei teologice şi filozofice a operei Sfântului Grigorie Palama, ce a reunit teologi şi cercetători de renume atât din Răsărit, cât şi din Occident.
Teologia energiilor necreate, fundamentul real al îndumnezeirii creştinului, are o însemnătate deosebită în contextul ecumenic de astăzi. În Occident, în anumite cercuri, discursul palamit a devenit sursă de inspiraţie şi mijloc de apropiere de Ortodoxie. Totuşi, în alte părţi, acestă teologie este ignorată, criticată sau chiar ironizată (a se vedea articolul despre acest... Citeste articolul
FOTBALUL și TREZVIA
Este foarte răspândită printre oamenii din Biserică ideea că Postul Mare este vremea ispitelor. Din ceea ce am observat eu în ultima vreme la mine şi la cunoscuţi de-ai mei, mi-e teamă că perioada de după Sfintele Paşti ar putea fi vremea căderilor în ispită. Am început să mă gândesc la acest lucru acum câţiva ani, făcând comparaţie cu un meci de fotbal. O... Citeste articolul
Prin însuşi exerciţiul preoţiei sale, dacă nu mai întâi de toate la şcoala propriilor căderi şi neputinţe, preotul este un om avertizat prin experienţa concretă asupra amplorii căutărilor şi zbaterilor şi tatonărilor fiecărui suflet în parte, pe care le îmbrăţişează cu înţelegere. „Departe de noi gândul de a socoti ilegitime ezitările şi... Citeste articolul
Un răspuns la problema însemnării cu 666
Dezbaterea iminentei prezenţe a cipurilor şi, respectiv, a numitei însemnări cu numărul 666 prin acceptarea acestui cip pe actele de identitate polarizează atenţia tuturor şi radicalizează discursul multora.
Constituind o dezbatere provocată de o iniţiativă de ordin tehnologic cu implicaţii în trăirea teologică, şi mai ales atâta vreme cât nu suntem la măsurile duhovniceşti ale unei descoperiri directe şi lămurite a harului în inimile noastre despre ce şi cum trebuie să înţelegem şi să acţionăm care să tranşeze definitiv problema, îmi pare că a răspunde acestei... Citeste articolul
Cuvânt de Paşti
Mărturisim: „Hristos a înviat!”. Şi întărim: „Adevărat a înviat!”. „Adevărat”-ul acesta, vine el însă ca încredinţare lăuntrică a lui Hristos în inima noastră? Sau, cumva, este doar intelectul cel care afirmă cum că a existat un om Iisus Hristos despre care Biserica spune că a înviat ? Sau poate pentru că „aşa se spune” de Paşti?
Arhimandritul Sofronie ne învaţă că în Biserică Duhul Sfânt este Cel ce îi încredinţează pe oameni de realităţile care ţin de Dumnezeu. Învierea lui Hristos se cere nu demonstrată de la o generaţie la alta, ci împărtăşită prin puterea Duhului. Nu mintea ne-o vesteşte viu, pentru că realităţile minţii căzute prin păcat nu pot exprima Viul vieţii veşnice, ci... Citeste articolul
Despre teologie şi ştiinţă în tâlcuirea învăţăturii sfântului Siluan Athonitul de către ucenicul său, arhimandritul Sofronie. Partea a IV-a
Reliefarea distincţiei dintre gesturile de cunoaştere proprii teologiei şi ştiinţelor ocupă un loc important în tâlcuirea însemnărilor sfântului Siluan Athonitul de către arhimandritul Sofronie. Această distincţie este subliniată mai ales în ceea ce priveşte riscurile de intruziune a raţionalismului de tip ştiinţific în interiorul teologiei.
Este o punere în gardă privind riscul unei alterări a gestului curat de teologie prin încorsetarea sa în tipare artificiale, venite pe filieră intelectual-academică. Sosit la Paris în anul 1947 şi solicitând unui cunoscut profesor de teologie ortodoxă gestul de a scrie prefaţa la însemnările cuviosului Siluan, arhimandritul Sofronie se va lovi de refuzul acestuia pe motivul că... Citeste articolul
Profesorul de teologie grec Georgios Mantzaridis distinge între „teologia empirică” sau „trăită” şi „teologia academică”. În timp ce prima se apleacă asupra experienţei necreatului, dezvăluit prin viaţa eclesială, cea de-a doua utilizează metoda ştiinţifică şi nu ajunge, cel mai adesea, nu atât din reavoinţă, cât pur şi simplu ca efect al... Citeste articolul
Fragmente din cuvântul Mitropolitului Iosif la congresul „Teologie şi ştiinţă”, Bucureşti, 25-28 septembrie 2008
Problematica Teologiei şi Ştiinţei nu este cea a alternativei „credinţă sau raţiune” ori „teologie sau ştiinţă”. O astfel de împărţire a cunoaşterii este deja denunţată de sfinţii Părinţi ca simptom al stării decăzute a fiinţei umane. Există bineînţeles o antinomie a Ştiinţei şi a Teologiei: dar nu este un conflict care să se rezolve prin dialectică, nu este o contradicţie de nerezolvat şi, în acest întâlnire, Teologia trebuie să se prezinte cu demnitate şi modernitate, adică să aibă ceva de zis astăzi. Părintele Dumitru Stăniloae a abordat aceste subiecte, reactualizând patrimoniul patristic, şi printre altele, învăţămintele transmise de marii capadocieni (sfântul Grigorie de Nyssa, sfântul Vasile) şi de sfântul Maxim Mărturisitorul.
I. Antinomia Teologie - Ştiinţă Din punctul de vedere al Tradiţiei sfinţilor Părinţi, Teologia nu revendică statutul de ştiinţă şi deci nu este nici în contradicţie, nici în rivalitate cu ea. Cât despre ştiinţă, ea nu revendică cunoaşterea lui Dumnezeu, ea pretinde cunoaşterea lumii fizice. În metoda pe care o urmăreşte, Ştiinţa studiază în principiu obiectele... Citeste articolul
Teologia Sfântului Siluan exprimă simplitate. Această simplitate, trăită prin preocuparea ardentă cu esenţialul vieţii creştine, rămâne departe de simplismul zgomotos şi încordat al teologiilor înţelese ca demonstraţie de erudiţie academică sau ca demers de persuasiune intelectuală privind adevărurile de credinţă. Mărturia sfântului vine din registrul unei vieţi... Citeste articolul
Întâlnirea dintre teologie şi ştiinţă apare firesc astăzi în preocupările oricui se nevoieşte a desluşi, pentru propria nevoie de mântuire, cum Îl poate trăi pe Hristos într-o lume care, începând cu modernitatea, se arată formatoare şi formatatoare prin prisma cunoaşterii de tip tehno-ştiinţific. Pentru creştin viaţa în Hristos nu este o simplă... Citeste articolul
Cultura omului şi cultura Duhului
Prezentul articol este un extras din volumul : Adrian Lemeni, pr. Răzvan Ionescu, Teologie ortodoxă şi ştiinţă, ed. IBMBOR, 2007, pp. 121-125.
Raportarea la Hristos reală, autentică, pentru a putea fi cu adevărat o raportare din interior, nu se poate face decât printr-o cultură a Duhului, în sensul minunatei intuiţii a părintelui Rafail Noica. Hristos trebuie descoperit „cu ochii lui Dumnezeu”, iar Duhul Sfânt are misiunea acestei descoperiri printre oameni odată cu pogorârea Sa la Cincizecime şi cu întemeierea... Citeste articolul
Creaţionism, evoluţionism şi teologia creaţiei
Teologie, ideologie, filosofie, știință în disputa creaționism-evoluționism.
Disputa evoluţionism – creaţionism nu este echivalentă întâlnirii dintre evoluţionism şi teologia ortodoxă a creaţiei. Întâi de toate diferă cadrul. În primul caz au loc dezbateri de idei între două perspective care se doresc cel mai adesea argumentate ştiinţific, cum este cazul disputei evoluţionism – creaţionism ştiinţific. În al doilea caz se... Citeste articolul
Despre trăirea euharistică ca şansă de normalizare a raporturilor dintre ştiinţă şi teologie în contemporaneitate Euharistia „este taina instituită de Însuşi Iisus Hristos, prin rugăciunea de mulţumire şi gestul de binecuvântare a pâinii şi paharului (Lc. 22, 19-20) la ultima Sa cină împreună cu apostolii, în care Biserica actualizează în... Citeste articolul
Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana
Din dragoste...
Un Festival luminos
Când Biserica îmbrăţişează cultura…
Gânduri către tinerii noştri
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team