Preacuviosul Roman Melodul, 1 octombrie

Sfânta Mare Mucenita Parascheva Romana, 26 Iunie

Sfânta şi Marea Muceniţă Parascheva s-a născut într-un sat de lângă Roma, în vremea dom­niei lui Hadrian (117-138), din părinţi creştini, Agaton şi Politeia, care multă vreme Îl imploraseră pe Domnul să le dea un prunc. Dum­nezeu, care întotdeauna răspunde rugăciunilor celor care se tem de El, le dădu deci o fiică, pe care ei o numiră Parascheva, căci era născută într-o vineri (Paraskevi înseamnă „vineri” în greceşte), dar şi din evlavie pentru Patima în­tăritoare a Domnului nostru Iisus Hristos.

Sfintele mucenite fecioare Arhelaia, Tecla și Susana (6 iunie)

Fecioria biruieşte lumea, potoleşte poftele cele trupeşti şi nu se împăr­tăşeşte cu strămoaşa Eva, pentru că aceleia i s-a zis de Dumnezeu: întru dureri vei naşte fii şi vei fi sub stăpânirea bărbatu­lui. Iar fecioria este liberă de această robie, pentru că nu se veştejeşte de mulţimea ani­lor, ci totdeauna înfloreşte şi împodobeşte viaţa acelora ce-o păzesc. Cu aceasta unindu-se mireasa lui Hristos, a intrat în căma­ra cerească a Mirelui său. Cu această prea­cinstită şi dumnezeiască dăruire şi cu fecioria cea neîntinată împodobindu-se, fe­ricita Arhelaia s-a făcut mireasă a lui Hristos şi s-a arătat biruitoare a lumii.

Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae la Bari, Italia, 9 mai

Pe vremea binecredinciosului împărat grec Alexie şi a Patriarhului Constantinopolului Nicolae, stăpânind în Rusia iubitorul de Hristos, marele domn al Kievului, Vsevolod Iaroslavici şi Vladimir cel de bun neam, dom­nul Cernicovului, care după aceea s-a făcut monah, a fost năvălire a ismailitenilor con­tra stăpânirii greceşti de pe acea parte de mare, pentru că, începând de la Herson, vrăjmaşii Crucii lui Hristos au robit pământul creştin până la Antiohia şi Ierusalim şi au pustiit cu foc şi cu sabie toate cetăţile şi satele, bisericile şi mănăs­tirile; iar pe cei ce au scăpat de sabie, băr­baţi, femei şi copii, i-au robit şi toate păr­ţile acelea le-au luat în stăpânirea lor. Atunci şi cetatea Mirelor, cea din latura Lichiei, unde se aflau cinsti­tele moaşte ale arhiepisco­pului lui Hristos Nicolae, au pustiit-o tot aceiaşi agareni.

Sfântul Celestin episcopul Romei, 8 aprilie

Celestin s-a născut la Roma (sau, după alte surse, în provincia Campania din sudul Italiei de astăzi), dar nu se cunoaste nimic despre prima perioadă a vieţii sale, cu excep­ţia numelui tatălui: Priscus. Se spu­ne că ar fi trăit un timp la Milano, pe lângă Sf. Ambrozie, unde a pri­mit o foarte bună educaţie si s-a fă­cut cunoscut printr-o bună stăpâ­nire a Sfintei Scripturi si a teologiei. Prima relatare certă despre el este menţionarea sa într-un document al Papei Inocenţiu I, în anul 416, în care se vorbeste despre diaconul Celestin. S-a păstrat si o scrisoare pe care i-a trimis-o în 418 Sfântului Augustin, scrisă într-un limbaj foar­te respectuos.

Sfântul Grigorie Dialogul, Episcopul Romei, 12 martie

  VIAȚA Sfântul Grigorie s-a născut într-o familie bogată, care deţinea domenii întinse în Italia. în tinereţe a făcut studii strălucite şi a devenit prefect al Romei. După moartea tatălui său, Grigorie a vândut totul, o parte a dat săraci­lor, iar cu o altă parte a zidit şase mănăstiri. A renunţat la toga prefectorală şi a devenit călu­găr, transformându-şi propria casă într-o mă­năstire închinată Sfântului Apostol Andrei. Papa Pelaghie al II-lea l-a numit ambasadorul său la Constantinopol; totuşi, Sfântului Grigorie i-a displăcut atmosfera plină de vorbărie de la curtea imperială şi nu a învăţat ni­ciodată greceşte.

Sfânta mucenită Agata din Sicilia

Sfânta Muceniţă Agata (sau Agatia) a vieţuit în secolul al IlI-lea, născându-se în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Palermo) din Sicilia (sau, după alte surse, în Catania). Prăznuirea ei se face în Biserica Ortodoxă, în Biserica Romano-Catolică şi în Bisericile Orientale pe 5 februarie.

Sf. Rupert, apostolul Bavariei

Născut la sfârşitul secolului al VII‑lea, Rupert a fost mai întâi episcop de Worms. Chemat în ţinuturile bavareze de către ducele bavarez Theodo, Sfântul Rupert a desfăşurat aici o bogată activitate misionară, reorganizând oraşul Salzburg şi înfiinţând mai multe biserici, mănăstiri şi schituri. Sfântul Rupert, mort într‑o zi de Sfintele Paşti, după săvârşirea Sfintei Liturghii, este astăzi patron al oraşului Salzburg şi al landului cu acelaşi nume, dar şi al unor episcopii şi arhiepiscopii catolice. El este pomenit şi de către ortodocşi în fiecare an la data de 27 martie.

Sfântul Konrad patronul orașului Konstanz

Provenind din familia nobiliară a ducilor de Altdorf, Konrad s‑a născut în jurul anului 900 şi a primit o educaţie aleasă la şcoala catedralei din Konstanz. În anul 934 a ajuns episcop de Konstanz, conducând destinele acestei episcopii timp de peste 40 de ani. Prieten foarte bun cu Sfântul Ulrich, fost episcop de Augsburg, Sfântul Konrad s‑a evidenţiat prin construcţia de biserici şi mănăstiri, dar şi a unui spital. Din călătoriile sale întreprinse în Ţara Sfântă şi la Roma a adus mai multe relicve pentru episcopia sa, printre care şi o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci. Sfântul Konrad este pomenit de către ortodocşi şi catolici în fiecare an la data de 26 noiembrie, data trecerii sale la cele veşnice. 

Sfântul Pirmin patronul insulei Reichenau

Între personalităţile religioase care au contribuit substanţial la răspândirea creştinismului pe teritoriul alaman se numără şi Sfântul Pirmin. Hirotonit episcop în jurul anului 720, Pirmin a înfiinţat multe mănăstiri, cum ar fi cele de la Reichenau, Murbach sau Gengenbach. De la Sf. Pirmin ne‑a rămas şi o lucrare intitulată pe scurt „Scarapsus”, un soi de catehism. Sf. Pirmin este pomenit în fiecare an la data de 3 noiembrie de către Bisericile ortodoxă, catolică, evanghelică şi anglicană. 

Sfântul Columba, apostolul picÅ£ilor

„Porumbelul” misionar al Bisericii Pomenit în fiecare an la data de 9 iunie, Sf. Columba este, alături de Sf. Patrick şi Sf. Brigita, unul dintre cei mai iubiţi şi mai veneraţi sfinţi ai Irlandei. Prin activitatea desfăşurată mai ales în Scoţia, Columba este considerat astăzi apostolul picţilor. Tradiţia ne spune că a săvârşit multe minuni, având darul prorociei şi mare putere împotriva puterilor demonice.

Sfântul Otmar, întemeietor de spital ÅŸi părinte al săracilor

Chiliile pe care misionarul Gallus le‑a ridicat împreună cu ucenicii în apropierea cascadei râului Steinach s‑ar fi distrus, iar micuţa comunitate monahală întemeiată de el ar fi dispărut, dacă alamanul Otmar n‑ar fi încercat să reînvie această comunitate începând cu anul 719. Dacă Sf. Gallus este cel care a dăruit mănastirii şi oraşului  St. Gallen numele, Otmar are meritul de a fi contribuit la menţinerea mănăstirii şi la prima ei înflorire, care o va duce la un rol foarte important în Regatul carolingilor. 

Sfânta Brigita de Kaldare, patroana Irlandei

Socotită patroană a Irlandei alături de Sf. Patrick şi Sf. Columban, Sf. Brigita, pomenită în fiecare an la data de 1 februarie de către Bisericile ortodoxă, catolică şi anglicană, a întemeiat prima mănăstire de maici de pe teritoriul Irlandei de astăzi şi este ocrotitoarea Ordinului surorilor brigitine.

Sfântul Lucian, misionar în provincia Raetia prima ÅŸi patron al statului Liechtenstein

Sf. Lucian, patronul oraşului şi al Episcopiei Catolice de Chur, a predicat Evanghelia pe teritoriul Rätiei (estul Elveţiei de astăzi) şi, după o tradiţie neconfirmată, a fost primul episcop de Chur. Conform părerii emise de către istoriografia locală, Sf. Lucian a fost cea mai importantă personalitate bisericească a Evului Mediu din provincia Rätia. 

SFÂNTUL GALLUS

Propovăduitor de seamă în Ţara Cantoanelor „Bucuraţi‑vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!”