Adaugat la: 8 Noiembrie 2012 Ora: 15:14

Sfântul Konrad patronul orașului Konstanz

Provenind din familia nobiliară a ducilor de Altdorf, Konrad s‑a născut în jurul anului 900 şi a primit o educaţie aleasă la şcoala catedralei din Konstanz. În anul 934 a ajuns episcop de Konstanz, conducând destinele acestei episcopii timp de peste 40 de ani. Prieten foarte bun cu Sfântul Ulrich, fost episcop de Augsburg, Sfântul Konrad s‑a evidenţiat prin construcţia de biserici şi mănăstiri, dar şi a unui spital. Din călătoriile sale întreprinse în Ţara Sfântă şi la Roma a adus mai multe relicve pentru episcopia sa, printre care şi o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci. Sfântul Konrad este pomenit de către ortodocşi şi catolici în fiecare an la data de 26 noiembrie, data trecerii sale la cele veşnice. 

Sfântul Konrad patronul orașului Konstanz

Konrad provenea din familia ducilor de Altdorf şi s‑a născut în jurul anului 900. El a fost fiul ducelui Heinrich de Altdorf (astăzi localitatea Weingarten din landul german Baden‑Württemberg). Numele lui, tradus din germana veche, înseamnă „sfetnic priceput”. Părinţii săi, oameni cu frică de Dumnezeu, l‑au încredinţat pe Konrad episcopului Nothing, pentru a primi o educaţie aleasă. Întrucât ura arta războiului, Konrad s‑a hotărât să‑şi dedice cu totul viaţa lui Dumnezeu, alegând o carieră ecleziastică. Sub îndrumarea episcopului Nothing, Konrad a studiat la şcoala catedralei din Konstanz şi nu la mănăstirea St. Gallen, aşa cum fusese afirmat de către istoriografia mai veche (HH, art. Konrad von Konstanz, în: LThK 6 (1997), p. 416). 

Fiindcă acumulase multe cunoştinţe şi era plin de virtuţi, episcopul Nothing nu l‑a lăsat să plece de lângă el după hirotonia întru preot, numindu‑l ecleziarhul bisericii episcopale din Konstanz. La scurt timp însă episcopul Nothing a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat de către episcopul de Augsburg, Ulrich. Astfel, Konrad a fost ales episcop de Konstanz în anul 934, fiind hirotonit episcop de către episcopul Ulrich, de care‑l va lega o strânsă prietenie toată viaţa. 

Deşi a fost mereu în preajma regelui Otto I (+973), Konrad n‑a luat parte la viaţa politică a Regatului (devenit, din 964, Imperiu). După părerea unora, în viaţa politică Konrad a fost pus în umbră de prietenul său Ulrich. Totuşi, el a participat la încoronarea lui Otto I ca împărat la Roma, alături de Sf. Ulrich şi de alţi episcopi şi reprezentanţi ai curţii imperiale.

Ctitor de biserici şi mănăstiri

Dacă n‑a luat activ parte la viaţa politică, Konrad s‑a remarcat printr‑o activitate prodigioasă în plan arhitectonic. Mai multe biserici ridicate în această perioadă au fost construite la iniţiativa lui. De asemenea, a mai construit şi mănăstiri, multe dintre ele fiind ridicate din averea sa personală. Episcopul Konrad a vizitat de mai multe ori Roma, „Oraşul etern”, fiind preocupat să ridice mai multe biserici în Konstanz după modelul bisericilor patriarhale din Roma. De asemenea, el a întreprins mai multe călătorii în Ţara Sfântă, aducând chiar o bucăţică din lemnul Sf. Cruci. Oriunde călătorea, Konrad era preocupat să primească sfinte moaşte, pentru a‑şi transforma oraşul într‑un important centru de pelerinaj. Între bisericile construite de Konrad se numără Rotonda Sf. Mauriţiu, biserica Sf. Ioan Botezătorul, a Sf. Laurenţiu şi cea închinată Sf. Ap. Pavel. Vrând să‑i facă pe pelerini să se simtă mai aproape de Ţara Sfântă, Konrad a construit biserica Sf. Mauriţiu după modelul bisericii Sf. Mormânt din Ierusalim (Thomas Zotz, art. Konrad I, în: BBKL 4 (1992), p. 280). După unii cercetători, biserica Sf. Mauriţiu avea pentru Konrad şi un simbolism politic, deoarece Sf. Mauriţiu, alături de Sf. Laurenţiu, a fost ales patronul Imperiului romano‑german din perioada ottoniană. 

Konrad a ridicat şi un spital la Stadelhofen, ducând acolo bucăţica din lemnul Sfintei Cruci. Prin adăpostirea lemnului crucii aici, localitatea a primit numele de Crucelin (Crucis Lugnum), mai apoi Crucelingen sau Creuzlingen, astăzi fiind cel mai mare oraş elveţian de la lacul Konstanz, cu numele Kreuzlingen.

Legăturile cu mănăstirile din St. Gallen şi Einsiedeln

Episcopul Konrad a avut legături foarte strânse cu mănăstirea din St. Gallen, aşa cum reiese din lucrarea călugărului Ekkenhard intitulată: Casus sancti Galli. Se pare că la cererea împăratului Otto I, episcopul a făcut o vizită canonică mănăstirii, în urma unei plângeri făcute împotriva abatelui. Ca rezultat al vizitei, Konrad a dat o recomandare pozitivă mănăstirii, el devenind mai apoi un susţinător şi binefăcător al acesteia (Johannes Duft, Bischof Konrad und St. Gallen, în: Johannes Duft, Die Abtei St. Gallen. Beiträge zur Kenntnis ihrer Persönlichkeiten, Sigmaringen 1991, p. 201‑202).

În anul 948 abatele Eberhard al mănăstirii Einsiedeln (astăzi cea mai mare mănăstire benedictină de pe teritoriul Elveţiei) l‑a chemat pe episcopul Konrad (teritoriul aparţinea canonic episcopiei de Konstanz) să sfinţească biserica mănăstirii. Konrad a sfinţit‑o împreună cu prietenul său, episcopul Ulrich de Augsburg. Acolo a avut loc o minune pe care episcopul Konrad i‑a povestit‑o papei Leon al VIII‑lea, cu ocazia încoronării lui Otto ca împărat la Roma, în anul 964. Potrivit acestei tradiţii, biserica ar fi fost sfinţită de către un înger, motiv pentru care în fiecare an călugării mănăstirii prăznuiesc acest eveniment la data de 14 septembrie.

Episcopul Konrad a rămas în istoria episcopiei de Konstanz ca un bun organizator şi administrator priceput, dar şi ca episcop evlavios şi milostiv. Unii spun că a avut şi darul înainte‑vederii. O legendă relatează faptul că într‑o zi de Paşti, în timpul Sf. Liturghii, i‑a căzut un păianjen în Sf. Potir. El a consumat Sfintele Daruri, iar în timpul prânzului păianjenul i‑a ieşit din gură, nevătămat. De aceea, în iconografie el este uneori reprezentat ţinând în mână un potir şi cu un păianjen.

Patron al fostei episcopii de Konstanz

După 40 de ani de activitate în fruntea episcopiei din Konstanz, cea mai mare din nordul Alpilor în Evul Mediu, Konrad a trecut la cele veşnice la data de 26 noiembrie 975 la Konstanz şi a fost îngropat în capela Sf. Mauriţiu. În anul 1089 moaştele sale au fost mutate în noua catedrală construită în oraş. Câţiva ani mai târziu episcopul Ulrich I, constatând cinstirea care se aducea predecesorului său, i‑a cerut călugărului Udalschalk să scrie viaţa acestuia. Astfel, în jurul anului 1120 călugărul Udalschalk a scris biografia dedicată Sf. Konrad, cu titlul: Vita Chuonradi Constantiensis episcopi. Probabil, episcopul Ulrich I a cerut redactarea vieţii acestuia, pentru a o prezenta la Roma în vederea recunoaşterii vieţii sfinte a episcopului. Astfel, episcopul Konrad a fost canonizat oficial de către primul conciliu de la Lateran, ţinut în anul 1123.

Întrucât a trăit înainte de Marea Schismă, sfântul episcop Konrad este pomenit în fiecare an şi de către ortodocşi la data morţii sale, 26 noiembrie. Din secolul al XII‑lea, Sf. Konrad a fost cinstit ca patron al Episcopiei de Konstanz, alături de Sf. Fecioară Maria şi de Sf. Pelagius, până la desfiinţarea episcopiei în anul 1821. În acelaşi an a fost înfiinţată Arhiepiscopia Catolică de Freiburg, Sf. Konrad fiind socotit unul dintre patronii acesteia. Până în ziua de azi creştinii din zona lacului Konstanz (Bodensee) îl cinstesc pe Sf. Konrad, iar la manifestările organizate anual în noiembrie, în cinstea lui, participă un episcop catolic. 

Pr. Alexandru Nan

Sfântul Konrad patronul orașului Konstanz

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Din dragoste...

1 Noiembrie 2013

Un Festival luminos

1 Noiembrie 2013
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni