Contactele regulate şi directe cu copiii sunt de o importanţă primordială pentru noi. Pe lângă faptul că ajută la consolidarea prieteniei şi a relaţiilor umane deja stabilite, ne permit să continuăm transmiterea valorilor care ne animează.
 
La Valea Plopului sosim în mijlocul altei vizite făcute de pasagerii a douăzeci de jeepuri din care se descarcă saci de jucării, haine, alimente. Către copiii preşcolari, care roiesc pe afară, sunt îndreptate nişte teleobiective imense (probabil ale unor ziarişti); pe cei mai mari îi găsim în camere, unde s-au retras după ce au dat răspunsurile de rigoare la întrebările vizitatorilor. Alex, Adrian, Eugen şi Marian, tineri adolescenţi de la 15 ani în sus, ne anunţă că în sfârşit au obţinut cărţile de identitate, un proiect asupra căruia a insistat mult coordonatoarea noastră din România. Apoi ne reperează Mădălina, pe care bucuria revederii o umple de viaţă. Ea ne va fi gazdă şi ghid toată ziua. Andreea ne zâmbeşte de după ochelarii pe care îi are de două luni, de când bucureştenii din AXIOS au ajutat-o să meargă la controalele medicale care îi erau de mult necesare. Ne jucăm şi vorbim cu copiii. Unii, mai mici, ne sar în spate şi pe umeri. Observăm cu bucurie că fetele de până la 14 ani locuiesc într-o nouă casă, foarte drăguţă, unde Georgiana ne bate la scrabble şi unde Maria (16 ani) vine să ne vadă după ce se întoarce de la muncă (în folosul comunităţii) împreună cu băieţii mai mari. Cunoaştem şi un băieţel trist şi singur, care locuieşte în aceeaşi cameră cu mama lui, paralizată. Între bucuria de a fi cu copiii şi convingerea că mai sunt multe de făcut, sentimentul neputinţei ne dă târcoale.

Spre seară plecăm spre Bucureşti, purtându-i în gând şi rugăciune pe copii şi hotărâţi să continuăm ceea ce am început cu ei.

Un alt grup de animatori a mers la Dumbrava, de unde vin majoritatea copiilor care au participat la taberele de vară. Au rămas acolo mai multe zile şi au petrecut împreună cu copiii vacanţa de Crăciun: s-au rugat, au mers la colindat, au discutat, s-au jucat şi au lucrat împreună cu ei. Bucuria a fost molipsitoare, iar prietenia dintre noi s-a întărit. E imposibil să enumerăm momentele de neuitat, căci au fost foarte multe! Această mică escală a fost şi o ocazie de a evalua rezultatele acţiunilor iniţiate de AXIOS pentru a găsi modul cel mai adecvat de a continua, în funcţie de nevoile copiilor. În acest sens, personalul de la Dumbrava, precum şi părintele Vasile Crişan ne-au fost de mare ajutor. Mai este mult de lucru, dar încrederea reciprocă dintre Dumbrava şi AXIOS ne dă curaj şi speranţă.

Proiectele care au demarat în această iarnă se referă, în primul rând, la consultaţiile medicale ale unei adolescente care are nevoie de o operaţie dentară urgentă şi care va fi tratată luna aceasta cu sprijinul financiar al asociaţiei noastre. Voluntarii AXIOS s-au ocupat şi de îmbunătăţirea programului de întrajutorare şcolară, lucrând şi discutând cu copiii şi propunând personalului o reorganizare a programului zilnic de studiu.

Nu în ultimul rând, a început şi lucrul pentru tabăra de vară 2009, pe care plănuim să o organizăm împreună cu personalul de la casele de copii… Drum în lucru!…

Bogdan, Christian, Gabi şi toată echipa AXIOS