De ce spunem rugăciuni înainte si după masă?

Mâncarea este hrana trupului, dar omul nu este numai trup, ci si suflet, iar noi, chiar atunci când hrănim trupul, nu uităm că suntem fiinţe veșnice. Rugăciunea ne racordează la realitatea noastră veșnică, la care participă și trupul. Apoi, rugându-ne, cerem lui Dumnezeu să binecuvânteze cu harul Său ceea ce mâncăm și mulţumim că ni le dăruieste, nelipsindu-ne nici de cereasca Lui Împărăţie.

De asemenea, putem să facem semnul Sfintei Cruci asupra alimentelor.

De ce suntem pomeniţi la Sfintele Slujbe?

Numele voastre s-au scris în ceruri, le spune Domnul Hristos Apostolilor, si prin ei si nouă. La Botez am primit un nume, numele nostru nu ne este dat doar pentru a fi chemaţi sau pentru a avea o identitate socială, ci a fost unit cu nume­le Preasfintei Treimi. Prin pomenirea numelui la Sfânta Proscomidie si apoi la intro­ducerea miridelor (firimiturilor din prescură, care s-au asezat pe Sfântul Disc, rostin- du-se numele nostru) în Sfântul Potir, în Sângele Domnului (preotul rostind: „Spală, Doamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici în scump Sângele Tău, pentru rugăciuni­le tuturor Sfinţilor Tăi”), suntem într-o sfântă comuniune cu Domnul, cu Maica Domnului, cu toţi îngerii si sfinţii, precum si cu cei vii si adormiţi.

De ce folosim pâine si vin la Sfânta Împărtăşanie?

Sfânta Împărtășanie este Trupul și Sângele Domnului. Folosim pâine din făină curată de grâu. Bobul de grâu moare în pământ ca să poată răsări spicul. La fel s-a petrecut si cu Trupul lui Hristos, care a murit și după trei zile din mormânt a înviat. După recoltare, grâul se zdrobește pentru a deveni făină, la fel și strugurele pentru a se face vin. La zdrobire și deșertare de sine S-a supus și Fiul lui Dumnezeu, care „S-a sme­rit pe Sine, chip de rob luând”, devenind întru totul asemenea omului, afară de păcat.

Prin Împărtăsire devenim concorporali și consangvini cu Hristos.