DE CE AVEM ICOANE?

Pentru că Hristos S-a întrupat ÅŸi, odată cu venirea Sa în lume, a sfinÅ£it materia ÅŸi a transfi­gurat-o. Icoana este un obiect afierosit în cadrul cultului bisericesc. Ea nu există în sine, ci în cadrul actului sfinÅ£itor săvârÅŸit în Biserică. Pentru aceasta, icoana este sfinÅ£ită ÅŸi participă la mij­locirea sfinÅ£irii noastre, a tuturor, pe care Biserica o săvârÅŸeÅŸte în Sfintele Taine. Icoana există în Biserică pentru a ne îndruma pe calea unei relaÅ£ii concrete cu cei reprezentaÅ£i în ea, iar aceas­tă relaÅ£ie se împlineÅŸte în Taina Tainelor, în Sfânta Euharistie.

DE CE NE RUGÄ‚M?

Fiecare dintre noi a simÅ£it nevoia să se roage sau s-a rugat în anumite momente ale vieÅ£ii sale, fie din pricina unor perioade mai dificile, fie dintr-o dorinÅ£ă lăuntrică arzătoare de a se adresa lui Dumnezeu. Rugăciunea este, aÅŸadar, împlinirea nevoii de a vorbi cu Creatorul, Mântuitorul ÅŸi SfinÅ£itorul vieÅ£ii noastre. Această nevoie este sădită înlăuntrul nostru dintru în­ceput, aÅŸa cum cineva doreÅŸte să vorbească celor din familie, fie că are ceva important să le spu­nă, fie că nu. Este dorinÅ£a de comunicare cu Cel care veghează ÅŸi ne îndrumă viaÅ£a către bine, atunci când Îi îngăduim acest lucru. Rugăciunea este respiraÅ£ia sufletului, este continuarea su­flului vieÅ£ii, primit în momentul creării omului de către Dumnezeu.

DE CE TREBUIE SĂ AVEM CREDINŢĂ?

Omul îÅŸi călăuzeÅŸte viaÅ£a după o anumită credinÅ£ă, fie că este vorba despre credinÅ£a în Dumnezeu sau în orice altceva. El se încredinÅ£ează celor pe care le simte, pe care le cunoaÅŸte ÅŸi pe care le pri­meÅŸte de la ceilalÅ£i. CredinÅ£a în Dumnezeu îmbină toate cele de dinainte ÅŸi adaugă încă ceva, anu­me pe cele venite de la Dumnezeu. PrezenÅ£a ÅŸi lucrarea lui Dumnezeu în viaÅ£a noastră constitu­ie o realitate pe care fie o primim, fie o respingem. Prin urmare, credinÅ£a este acceptarea Adevărului Revelat ÅŸi lucrarea acestui Adevăr în viaÅ£a noastră. Trebuie să avem credinÅ£ă în Dumnezeu pen­tru că astfel Îi îngăduim să lucreze împreună cu noi la tot ceea ce înseamnă viaÅ£a noastră ÅŸi, pri- mindu-L pe Dumnezeu prin credinÅ£ă, punem început vieÅ£ii noastre duhovniceÅŸti.