Adaugat la: 15 Septembrie 2012 Ora: 15:14

Pelerinajul NEPSIS 2012

Chipuri ale iubirii

Fiecare dintre noi suntem chipuri ale iubirii lui Dumnezeu şi în fiecare dintre noi se oglindeşte Dumnezeu, în măsura în care am reuşit sau reuşim să ne apropiem de El. Cine oare cunoaşte mai bine inima omului dacât Dumnezeu? Prin apropiere de Dumnezeu îl descopăr pe celălalt în taina şi frumuseţea inimii lui, pentru că Dumnezeu este cel care mi‑l revelează, mi‑l descoperă.

Pelerinajul NEPSIS 2012

„Ce este iubirea? Cine poate spune, decât cel ce iubeşte, decât cel ce dăruieşte Iubire, decât cel ce o face prinos de altar şi icoană de inimă?”1

„Marea taină a iubirii – spunea Părintele Stăniloae – este unirea pe care ea o realizează între cei ce se iubesc, fără desfiinţarea lor ca subiecte libere. Legătura stabilită de iubire nu constă numai în faptul că cei ce se iubesc cugetă cu plăcere unul la altul, aşadar în orientarea intenţiei fiecăruia spre celălalt, ci în faptul că fiecare îl primeşte pe celălalt în sine”2. Acest lucru este valabil atât în raportul de iubire dintre Dumnezeu şi om, cât şi în raportul dintre oameni.

Prima parte a pelerinajului Nepsis din vara aceasta s‑a desfăşurat la Nemţişor, în vecinătatea mănăstirii Neamţ, unde am participat la Adunarea Tinerilor Ortodocşi din Moldova. Experienţă inedită, pentru mine cel puţin, această tabără ne‑a propus ca temă de discuţie: „Cui şi cum dăruim dragostea noastră”, cu subtitlul „Iubirea – şansă, binecuvântare, limite”. Fiecare dintre participanţi a încercat să formuleze cu cuvintele sale o opinie cu privire la tema taberei. Iată câteva crâmpeie din multitudinea de astfel de opinii: „Iubirea este jertfelnică; Dacă nu este încredere, nu este iubire; Nu uita să pui în fiecare zi lemne pe focul iubirii; Cu iubire treci mai uşor peste toate greutăţile; Dorul este începutul iubirii, dar durerea nu este sfârşitul ei; Nu vei trăi cu adevărat până când nu vei iubi; Doi bătrâni ţinându‑se de mână sunt icoana iubirii; Dumnezeu este iubire, nimic din ce este în afara Lui nu este iubire adevărată”. 

Nu puteai să nu rămâi uimit de puterea de înţelegere a unor copii de 12 sau 14 ani care au reuşit, prin cuvintele lor şi cu timiditatea specifică vârstei lor, să‑şi exprime propria opinie cu privire la iubire şi să o vadă ca fiind strâns legată de iubirea de Dumnezeu. Ce dovadă mai mare şi mai evidentă poate fi aceasta decât faptul că fiecare dintre cei aproximativ 500 de participanţi, cu mic, cu mare, au reuşit să alcătuiască tot atâtea definiţii ale iubirii, unele dintre ele asemănătoare între ele şi totuşi unice şi nerepetabile în formularea lor, că fiecare dintre noi suntem chipuri ale unicei şi aceleaşi iubiri – Dumnezeu, El fiind modelul, icoana desăvârşită a Iubirii. Iubirea lui Dumnezeu invită, se propune, se jertfeşte şi se dăruieşte ca hrană veşnică sufletului care doreşte să o primească. Iată liturghia „cântarea Iubirii dumnezeieşti”, aşa cum a numit‑o atât de frumos Părintele Ghelasie şi de care am avut parte în fiecare zi, pe întreaga perioadă a taberei: 

„Veniţi toţi, din Trupul Meu mâncaţi, 
Nu fugiţi, eu nu vă cer vina,
Eu vă dăruiesc şi mai mult, Iubirea”3.

„Iubirea – spunea Părintele Stăniloae – este comuniune cu Dumnezeu şi cu cel de lângă tine. Fără această comuniune, lumea nu este decât tristeţe, ruşine, dezolare. Numai dacă va voi să trăiască în această iubire, lumea va cunoaşte viaţa veşnică.” 4

„Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una” (Ioan 17, 21)5. Dacă prima parte a pelerinajului Nepsis s‑a centrat pe discuţii privitoare la chipuri ale iubirii, cea de‑a doua parte a continuat într‑un mod firesc cu vizitarea unora dintre cele mai renumite biserici şi mănăstiri din Bucovina şi Moldova, renumite prin frumuseţea şi trăinicia picturilor interioare şi exterioare: mănăstirile Râşca, Probota, Voroneţ, Humor, Arbore, Dragomirna, Moldoviţa, Suceviţa. Căci unde altundeva am putea găsi mijloacele cele mai propice actualizării chipului lui Dumnezeu din noi decât în Biserică, locul „coborârii lui Dumnezeu în lume şi al întâlnirii făpturii cu El”6? Unde altundeva mai bine am putea să învăţăm să iubim cu adevărat? Bogate cromatic, aceste biserici înfăţişează prin picturile lor o sinteză a adevărurilor de credinţă (de exemplu, frescele celor şapte sinoade ecumenice de la mănăstirea Probota). Le‑aş numi adevărate Cărţi ale „Facerii” omului şi „Refacerii” acestuia în Iisus Hristos, adică de la Adam şi Eva până la Judecata de Apoi. 

Faptul că în mai toate bisericile pe care le‑am vizitat se făceau lucrări de restaurare m‑a făcut să gândesc că, de fapt, fiecare dintre noi suntem asemenea unor icoane ce au nevoie să fie „restaurate”, şi aceasta numai în şi prin Biserică. Asemenea unor adevăraţi pelerini, prin disponibilitatea şi dorinţa fiecăruia dintre noi de a merge pe „Cale”7, nădăjduiesc că toate aceste vizite nu au făcut decât să reîmprospăteze, să accentueze culorile propriilor noastre icoane, făcându‑le mai vii în Hristos.

Iuliana Trancă, Paris

Note:

1. Extras din „Micul Acatistier”, alcătuit de P. Ghelasie Gheorghe, Pravila Carpatină, Platytera, Colecţia Sinapsa, 2010.

2. Extras din articolul părintelui Dumitru Stăniloae „Iubirea îl face pe om Dumnezeu”, apărut în „Revista Ortodoxă”, nr. 25, februarie 2010, Ed. Eparhia Giurgiului.

3. P. Ghelasie Gheorghe, „Trăirea Mistică a Liturghiei”, vol. 5, Ed. Platytera, 2010.

4. P. Dumitru Stăniloae, „Reflecţii despre spiritualitatea poporului român”, Ed. Elion, Bucureşti, 2004.

5. Rugăciunea lui Iisus Hristos la Cina cea de Taină.

6. Extras din „Micul Acatistier”, alcătuit de P. Ghelasie Gheorghe, Pravila Carpatină, Platytera, Colecţia Sinapsa, 2010.

7. „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6).

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Din dragoste...

1 Noiembrie 2013

Un Festival luminos

1 Noiembrie 2013
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni