PIEPT DE PUI UMPLUT CU SPANAC ȘI MOZZARELLA

Ingrediente: 300 ml ulei măsline; 1 kg piept pui dezosat (4 bucăÅ£i); 1 kg frunze spanac; 400 g  mozzarella; 4 cepe; 4 dovlecei; 4 roșii; sare, piper, lămâie.

Mod de preparare: Se bat bucăÅ£ile de piept de pui și se condimentează cu sare si piper. Se prăjeÅŸte în ulei bine încins, peste care se adaugă spanacul scurs de apă. Se presară sare ÅŸi piper după gust ÅŸi se Å£ine pe foc timp de cinci minute, până scade. Se pune un sfert din cantitatea de spanac pe fiecare bu­cată de piept de pui, se adaugă bucăÅ£i de mozzarella ÅŸi se rulează. Se leagă cu aÅ£ă de bucătărie ÅŸi se coc 60 de minute la foc mo­derat, în tava unsă cu ulei de măsline. Se taie dovleceii ÅŸi roÅŸiile rondele ÅŸi se coc pe grătar. Se stropesc cu suc de lămâie. Pieptul de pui se serveÅŸte pe un pat de legume.

SALATÄ‚ CU SPANAC ÅžI MIGDALE

Ingrediente: 150 g mazăre, 100 g po­rumb (din conservă), 100 g boabe de fa­sole roÅŸie (din conservă), 50 g migdale prăjite, o lămâie, o legătură de spanac proaspăt, două linguri de ulei de măsline, frunze de mentă, sare, piper. OpÅ£ional: câ­teva cubuleÅ£e de telemea proaspătă.

Mod de preparare: Se fierbe mazărea timp de 15 minute în apă cu sare. Se cu­răÅ£ă ÅŸi se spală frunzele de spanac, apoi se scurg de apă ÅŸi se asamblează salata: pes­te frunzele de spanac se stoarce o jumăta­te de lămâie, se toarnă o lingură de ulei, se presară sare ÅŸi piper ÅŸi se adaugă boa­bele de mazăre fierte, scurse ÅŸi ele de apă. Deasupra se aÅŸază migdalele, întregi sau tăiate feliuÅ£e, boabele de fasole roÅŸie ÅŸi cele de porumb. La final, se presară din nou sare ÅŸi piper după gust, suc de lămâie ÅŸi ulei de măsline. Se ornează ÅŸi cu câteva frunze de mentă, menite să ofere reÅ£etei un gust răcoritor. Dacă vă place, puteÅ£i adăuga ÅŸi câteva cubuleÅ£e de telemea proas­pătă. Se împarte salata în patru boluri.

Pentru că e toamnă ÅŸi merele sunt, fără îndoială, unele dintre cele mai apreciate ÅŸi consumate fructe peste tot în lume ÅŸi, mai mult decât atât, pentru că ele sunt un ade­vărat izvor de sănătate, în continuare vă propun o reÅ£etă de tort care-mi aduce aminte de copilărie...

TORT DE MERE ÅžI CARAMEL

Ingrediente: 7-8 mere potrivite, 150 g zahăr, dulceaÅ£ă / gem acriÅŸor (opÅ£ional), lămâie, 6 ouă, 6 linguri de ulei, 6 linguri de făină, 6 linguri de zahăr, 1/2 praf copt, 1 praf vanilie, esenÅ£ă rom; opÅ£ional: friÅŸcă / scorÅ£iÅŸoară / ciocolată.

Mod de preparare: Se ia o oală de vreo 5 litri, cu marginile înalte ÅŸi drepte, în care se pun 150 g zahăr; se pune pe foc mediu până se topeÅŸte zahărul, cu care mai apoi se tapetează pereÅ£ii oalei. Se dă la răcit. Între timp se curăÅ£ă merele de coa­jă ÅŸi cotor (se pot tăia ÅŸi în felii mari) ÅŸi se stropesc cu zeamă de lămâie. După ce ca­ramelul s-a răcit, se aÅŸază pe fundul oalei merele, unul lângă altul, iar mijlocul lor se poate umple cu dulceaÅ£ă (doar în cazul în care merele au rămas întregi, ÅŸi nu fe­lii). Se dă la cuptor (încălzit în prealabil la 180°) pentru aproximativ 25-30 minu­te, până ce merele se înmoaie ÅŸi carame­lul se scurge pe ele. Între timp se separă ouăle: albuÅŸurile se bat spumă cu un vârf de sare; gălbenuÅŸurile se freacă împreună cu uleiul, zahărul, vanilia, praful de copt stins cu un pic de zeamă de lămâie, apoi se adaugă făina în ploaie. La sfârÅŸit se în­corporează ÅŸi spuma de ouă, prin miÅŸcări circulare, de jos în sus (pentru a rămâne aluatul spumos). Aluatul astfel obÅ£inut (de pandiÅŸpan) se toarnă peste mere, nu înainte de a le fi stropit cu puÅ£ină esenÅ£ă de rom. Totul merge la cuptor pentru încă 30-35 minute. Blatul trebuie să fie auriu ÅŸi să treacă „testul scobitorii” (se înÅ£eapă pandiÅŸpanul cu o scobitoare care trebuie să iasă fără aluat).

Se lasă la răcit după ce cu un cuÅ£it lung am desprins marginile blatului de oală. Fiind rece, tortul iese mai uÅŸor punând un platou cu gura în jos peste oală ÅŸi întor­când totul dintr-o sin­gură miÅŸcare. Tortul va ajunge cu pandiÅŸpanul jos, însiropat cu sucul de la mere ÅŸi caramel, ÅŸi cu merele deasupra.

Tortul poate fi ser­vit ca atare sau ornat cu friÅŸcă ÅŸi un praf de scor­Å£iÅŸoară sau cu ciocolată topită, după gust ÅŸi ima­ginaÅ£ie.

ÅžTIAÅ¢I CÄ‚...?

• Spanacul provine din Persia, iar în Europa a ajuns în secolul al IX-lea, adus de mauri. Popularitatea spanacului a fost foarte redu­să ÅŸi a sporit foarte lent. De abia după cel de-al Doilea Război Mondial consumul de spanac a crescut, datorită reclamei făcute de americani. Ambasador al acestei legume a fost eroul desenelor animate, marinarul Popeye, care, oricând avea la îndemână câte o cutie de spanac, reuÅŸea să-ÅŸi învingă adver­sarii. O informaÅ£ie bună pentru devoratorii de spanac este faptul că acesta rămâne în continuare în topul legumelor, nu numai da­torită conÅ£inutului mare de fier, ci ÅŸi datori­tă cantităÅ£ii de vitamina C, E, acid folic, zinc, magneziu ÅŸi potasiu. Spanacul, posedând vi­tamina K în cantităÅ£i record, influenÅ£ează re­zistenÅ£a oaselor noastre. Este o sursă natu­rală minunată de fier, care este parte a hemoglobinei ce transportă oxigenul prin toate celulele corpului ÅŸi intră în cadrul sis­temului responsabil de producerea de ener­gie ÅŸi controlul metabolismului (adminis­trarea fierului sub formă farmacologică poate duce la supradozaj, care este extrem de periculos, în special pentru copii).

• Cu toÅ£ii am auzit proverbul „Un măr pe zi Å£ine medicul departe”. Beneficiile unei die­te bogate în mere sunt multiple: pierderea în greutate, dinÅ£i albi ÅŸi sănătoÅŸi, prevenirea unor tipuri de cancer sau a maladiei Alzheimer, reducerea colesterolului sau a riscului de diabet. Cel mai mare producător ÅŸi exportator de mere este China, urmată de SUA, Turcia, Polonia ÅŸi Italia. Arheologii au descoperit că oamenii consumă mere încă din anul 6500 î.Hr.; ceea ce este important de reÅ£inut ÅŸi în ziua de azi e sfatul nutriÅ£io- niÅŸtilor de a consuma merele cu coajă cu tot. Decojite, ele îÅŸi pierd o mare parte din proprietăÅ£i. De-a lungul timpului, oÅ£etul de mere a fost folosit în cele mai variate sco­puri: în gastronomie (pentru prepararea mu­răturilor ÅŸi a diferitelor feluri de salate), pen­tru exterminarea unor plante dăunătoare, pentru a curăÅ£a armurile sau diferite usten­sile din bucătărie... De asemenea (ÅŸi deloc întâmplător), i-au fost atribuite importante proprietăÅ£i curative. Cu toate că este folosit din timpuri îndepărtate, oÅ£etul de mere a de­venit cunoscut cu precădere începând de la sfârÅŸitul anilor ’50, când un celebru medic american, D.C. Jarvis, a tratat acest oÅ£et în detaliu într-o lucrare intitulată Ghidul sănă­tăÅ£ii.Åži iată că este indicat (alături de even­tualul tratament medical specific) pentru îmbunătăÅ£irea procesului de digestie, detoxifiere, tratarea reumatismului, colecistitei, anemiei ÅŸi migrenelor, colesterolului mărit ÅŸi hipertensiunii, iar acestea sunt numai câ­teva exemple...