Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Iubirea de vrăjmaşi
13 Aprilie 2012

Iubirea de vrăjmaşi

Principiul creștinului

Sfântul Ioan Gură de Aur vorbeşte despre Sfântul Meletie, arhiepiscopul Antiohiei (sărbătorit pe 12 februarie) ca despre un exemplu de iubire de vrăjmaşi. Acest mare ierarh  a fost exilat pe nedrept de trei ori în Armenia de către ucenicii eretici ai lui Arie, care nu‑L recunoşteau pe Fiul lui Dumnezeu şi blasfemiau împotriva Sfintei Treimi. El era foarte iubit de către cei pe... Citeste articolul

„Pe vremuri, când se apropia Crăciunul, bunica mea îmi spunea: «Fetiţa mea, când Iisus s‑a născut în peştera din Betleem, magii veniţi din Răsărit au adus cu ei tot felul de daruri: aur, giuvaieruri, smirnă. Şi o ciobăniţă cât tine de mică şi care venea de tare departe era foarte necăjită pentru că nu avea nici un dar de adus. Şi tare mai plângea şi se... Citeste articolul

„TREZEȘTE-TE, CEL CE DORMI, ȘI TE SCOALĂ DIN MORȚI ȘI TE VA LUMINA HRISTOS” (Efeseni 5, 14)
25 Iulie 2011

„TREZEȘTE-TE, CEL CE DORMI, ȘI TE SCOALĂ DIN MORȚI ȘI TE VA LUMINA HRISTOS” (Efeseni 5, 14)

Cuvântul maicii Siluana Vlad din cadrul festivalului „De dragul frumosului” ar merita să fie ascultat, reascultat, meditat, însuşit, pus în practică. Ca să fim siguri că în relatarea noastră nu vom pierde esenţialul, am rugat‑o chiar pe maică să rezume ceea ce a vrut să ne împărtăşească. Ne‑a răspuns cu acelaşi drag cu care a venit de la Iaşi la Paris...

Ce am vrut să spun în conferinţă? Că avem nevoie să fim fericiţi, pentru că scopul aducerii noastre la existenţă este fericirea. Nu vom afla fericirea până ce nu vom şti cum ne‑a creat Dumnezeu, cum am căzut şi am ajuns robi păcatului şi în ce constă darul mântuirii pe care Dumnezeu ni‑l oferă în Biserica Lui.    Că Dumnezeu Îşi varsă... Citeste articolul

Din experienţa de lucru de mai mulţi ani cu părinţi şi copii, am observat că o dimensiune importantă a relaţiei de iubire dintre aceştia o reprezintă timpul. Şi timpul fizic, dar mai ales timpul sub aspect calitativ, acela al atenţiei faţă de celălalt. Cu cât copilul este mai mic, cu atât necesită mai mult timp fizic petrecut cu el. Pe măsură ce copilul creşte, timpul acesta scade treptat,... Citeste articolul

ÎNTRE TIMPUL VEȘNIC ȘI TIMPUL PĂMÂNTESC (I)
1 Iunie 2011

ÎNTRE TIMPUL VEȘNIC ȘI TIMPUL PĂMÂNTESC (I)

Dedic acest articol cu multă dragoste mamei mele, Elena, care luna aceasta s‑a născut şi prin care urma să mă nasc şi eu mai târziu în lume. Îi mulţumesc Domnului pentru ea, şi ei, pentru libertatea şi dragostea hristică în care m‑a crescut.

Printre multe alte lucruri care au devenit „materializate” în viaţa omului contemporan se numără şi timpul. Mai ales în locul pe care îl numim în mod curent „vest” şi în care, după descrierea Părintelui Constantin Popescu, „vremelnic locuim”, timpul a devenit atât de mult materie încât a căpătat şi definiţia de „timpul... Citeste articolul

BOTEZUL, TAINĂ A LUI HRISTOS SAU FAST ÎNCĂRCAT DE DUH LUMESC?
1 Iunie 2011

BOTEZUL, TAINĂ A LUI HRISTOS SAU FAST ÎNCĂRCAT DE DUH LUMESC?

Bucuria naşterii unui copil, pentru fiecare dintre noi, este imensă, şi de cele mai multe ori nu poate fi descrisă în cuvinte. Aceasta pentru că, prin actul naşterii, omul (mama, în principal, dar şi tatăl – prin participare la concepere) se face împreună‑lucrător cu Dumnezeu pentru a împlini cuvântul biblic cuprins în Cartea Facerii: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi‑l supuneţi” (Fc 1, 29).

În fapt, acesta este primul pas al mărturisirii divinităţii şi al aspiraţiei omului spre autenticitatea fiinţei sale. Pentru a avea veridicitate în timp, viaţa nou‑născutului este pusă sub „pecetea Darului Sfântului Duh” (formulă rostită după scoaterea pruncului din cristelniţă). Învăţătura despre creştinarea copiilor este cunoscută de mulţi dintre... Citeste articolul

RATAREA IERTĂRII
1 Martie 2011

RATAREA IERTĂRII

   Probabil că în noaptea în care Iisus a fost arestat, nici unul din ucenicii Lui nu mai credea în El. Prinderea Sa, umilinţa şi bătaia suferite în faţa lui Caiafa au lăsat o im­presie mai puternică decât toate minunile şi vindecările pe care El le săvârşise. Însuşi Petru — care în numele apostolilor recunoscuse că Iisus era... Citeste articolul

A FI ÎMPREUNĂ CU CELĂLALT
1 Noiembrie 2010

A FI ÎMPREUNĂ CU CELĂLALT

Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le si voi asemenea. (Lc. 6,31)

Experienţa e un lucru minunat: te ajută să recunoşti o greşeală atunci când o faci din nou… A învaţa să fii cu celălalt este o adevarată artă, un adevărat meşteşug pentru care se trudeşte atât cât trăieşti… adică întreaga viaţă. Când spunem a fi ne gândim imediat la echivalentul său, a exista. Comuniunea cu celălalt ne învaţă să... Citeste articolul

Goana după soluţii rapide
1 Octombrie 2010

Goana după soluţii rapide

„Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic.” (Antoine de Saint-Exupery, „Micul prinţ”)

Acum câteva luni sora mea a fost angajată la reprezentanţa din Bucureşti a unei mari companii franceze. Deşi şi-a îndeplinit toate sarcinile din contract şi a participat creativ la proiectele în care a fost implicată, peste doar câteva săptămâni a fost concediată. Motivul: nu s-a arătat deajuns de interesată, nu a manifestat entuziasm. Şefilor le-a fost imposibil să... Citeste articolul

„Dăruind vei dobândi”… Duh Sfânt!
1 Iulie 2010

„Dăruind vei dobândi”… Duh Sfânt!

Prima întrebare care ne vine în minte legat de formularea din titlu este: Cum poate un om să dobândească, dăruind din ceea ce nu are? Gândind în termenii logicii curente de tip aristotelic, acest lucru pare paradoxal însă, fiind un cuvânt al duhului, cuvântul de mai sus îşi găseşte rezolvarea în acest plan. Vom exemplifica mai jos, prin referire la creşterea copiilor, blocajul la care raţionalismul ştiinţelor psiho - umaniste ajunge, precum şi rezolvarea în duh pe care această formulare o primeşte.

Omul nu îşi aparţine sieşi. Conform principiilor antropologice patristice, omul trebuie să devină „Dumnezeu dupa har” iar fiinţa lui să fie plină de Duhul Sfânt. Acest lucru este precizat foarte clar de Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni: „Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe... Citeste articolul

1 Mai 2010

Mirele şi Mr. Darcy

Cred că nu suntem puţine cele care am fost fermecate de imaginea lui Mr. Darcy, faimosul personaj al lui Jane Austen. Frumos, misterios, generos, cu sentimente puternice descoperite atunci când te aştepţi mai puţin în cuvinte puţine care lasă loc visării. Imaginaţia prinde aripi, iar noi zburăm o dată cu ea afară din realitate spre ficţiune: un loc de muncă întodeauna mai bun, diploma de sfârşit de studii, sau… Mr. Darcy (ori Elizabeth Bennet, după caz).

Este acest lucru o forţă sau o slăbiciune? Este acest zbor un motor sau o piedică vieţii? Un avânt sau o… evaziune din sarcină, din prezentul de care suntem responsabili? Căutând argumente în favoarea visării, am găsit la părintele Porfirie un cuvânt care m-a uimit şi care pare coerent cu primele variante: „Sufletul creştinului trebuie să fie delicat, sensibil, să... Citeste articolul

Care este hrana de care are nevoie inima noastră?
1 Mai 2010

Care este hrana de care are nevoie inima noastră?

Câtă grijă și atenție dăm trupului! Îl hrănim când îi este foame și îl înveșmântăm când îi este frig. Îl odihnim după ce s-a ostenit și îl îngrijim când este bolnav. Prin exerciții trupești, încercăm să-i sporim capacitățile și chiar să-l aducem la performanțe din ce în ce mai mari. Îl ferim de multă oboseală și, din grijă pentru bunăstarea lui, avem grijă zi și noapte ca nimic să nu-i lipsească pentru a nu-i slăbi puterile.

Dar ce atenție acordăm inimii noastre? Cum avem grijă de ea? Știm să ghicim ce își dorește? Suntem atenți să o ferim de orice rană? Ne îngrijim oare să-i dăm bunurile de care are nevoie? Încercăm să o îndestulăm cum se cuvine? Ne grăbim oare să o ferim de orice atingere bolnăvicioasă? Încercăm să o aducem pe calea păcii? Ne îngrijim să-i păstrăm noblețea... Citeste articolul

1 Martie 2010

Roagă-te să te poţi ruga

Mulţi dintre noi suferim sau nu ne dăm seama că nu ştim să ne rugăm. Folosim zilnic aceleaşi cuvinte în ruga noastră; alteori mânaţi de viteza secolului în care trăim, rugăciunea ne este grăbită şi de suprafaţă; alteori cădem în genunchi şi spunem aceleaşi cuvinte celui de Sus deşi când ne ridicăm ne dăm seama că suntem fără pace în suflet; trăim diferite stări şi cu toate astea avem uneori întebări: de ce nu ne simtim impliniţi? 

Poate că nu ştim să ne rugăm de ajuns... Poate că uităm prea repede de noi, de înlăuntrul nostru... Poate că şi inimile noatre nu ni le vărsăm îndeajuns înaintea Domnului. Lupta noastră se desfaşoară în fiecare zi, în fiecare ceas. Suferim pentru că nu avem smerenie, cădem în înşelare atunci când credem că suntem mai deştepţi, cu mai multă experienţă... Citeste articolul

1 Martie 2010

O descoperire: Mănăstirea de la Cantauque

Octombrie 2005. Un foarte bun prieten din Piatra Neamţ, plecat în Anglia de câţiva ani buni e într-o mică vacanţă în sudul Franţei împreună cu viitoarea lui soţie. De o lună am ajuns şi eu în Spania şi cum am liber câteva zile de la universitate, merg să mă întâlnesc cu ei.

  A doua zi după ce ajung, ea – jumătate englezoaică, jumătate indiancă – ne propune să căutăm o mănăstire ortodoxă care, după cum citise pe internet, trebuia să fie prin zonă. Nu-şi aducea aminte numele, ci doar că era pe lângă un oraş numit Limoux şi că depindea de Mitropolia română. Aşa că, de ziua Sfintei Parascheva plecăm să o căutăm, cu gândul de a... Citeste articolul

1 Martie 2010

Beţia de week-end

Vineri noaptea. Mă întorc dintr-o călătorie lungă; ajung la Londra după miezul nopţii. Aştept autobuzul în staţie şi între timp devin martorul unor scene sfâşietoare. E pentru prima dată când capitala britanică mă şochează cu adevărat: beţia domneşte oriunde aş întoarce privirea. Adolescenţi şi adulţi, deopotrivă femei şi bărbaţi, sprijinindu-se unii de alţii sau târându-se singuri către casă pe asfaltul trotuarului. 

O femeie pe trei sferturi dezbrăcată traversează zebra în patru labe... Doi iubiţi turmentaţi se întrec în gesturi lascive, oferind privitorilor spectacolul trist al apetiturilor nesatisfăcute. Sticle sparte sau golite pe jumătate se rostogolesc în nesimţire. Un bărbat la vreo 40 de ani care se ţine încă pe picioare priveşte cu o volubilitate agresiv voioasă alţi doi parteneri... Citeste articolul

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni