ExpoziÅ£ia cu titlul „Lux in arcana” a fost vernisată la data de 29 februarie 2012 ÅŸi va rămâne deschisă publicului larg până în luna septembrie a acestui an. ExpoziÅ£ia îÅŸi propune în primul rând să explice modul în care funcÅ£ionează Arhiva papilor ÅŸi, în acelaÅŸi timp, să scoată la lumină „invizibilul”, permiÅ£ând accesul publicului la o parte din documentele adăpostite.

Arhiva Secretă a Vaticanului (în latină: Archivum Secretum Apostolicum Vaticanum, iar în italiană: Archivio Segreto Vaticano) a fost înfiinÅ£ată oficial în anul 1612 de către papa Paul al V‑lea, odată cu numirea lui Baldassare Ansidei ca prim responsabil. Aceasta este arhiva centrală a Sfântului Scaun ÅŸi conservă toate actele ÅŸi documentele Bisericii Catolice. Păstrarea ÅŸi valorificarea patrimoniului arhivistic reprezintă scopul activităÅ£ii acestei arhive, care, atât prin bogăÅ£ia, cât ÅŸi prin varietatea documentelor, se numără printre cele mai importante centre pentru studii istorice din întreaga lume.

Arhiva este condusă de către un cardinal arhivar numit de papă. Prerogativa specifică a acestui cardinal este aceea de a acorda cercetătorilor doritori permisul de a putea studia aceste arhive. După explicaÅ£ia dată pe site‑ul Arhivei, atributul „secretă” vine de la latinescul secretum, care este tradus cu sensul de „privat”, făcând referire la faptul că este în primul rând în proprietatea Suveranului Pontif. 

Patrimoniul Arhivei, care conservă peste 600 de fonduri arhivistice pe o suprafaÅ£ă de 85 de kilometri lineari de rafturi, acoperă o arie cronologică de nu mai puÅ£in de douăsprezece secole (secolele VIII‑XX). Diferitele depozite de material arhivistic se găsesc în Palatul Apostolic (Palazzo Apostolico) ÅŸi într‑un bunker subteran, dorit de către papa Paul al VI‑lea ÅŸi inaugurat de către papa Ioan Paul al II‑lea. Două săli cu instalaÅ£ie de climatizare, cu temperatură ÅŸi umiditate relativ constante, adăpostesc pergamentele, dintre care nu mai puÅ£in de 81 au sigiliu de aur.

Pe site‑ul Arhivei (http://www.archiviosegretovaticano.va/en/archivio/note‑storiche/cardinali‑archivisti/) se găseÅŸte ÅŸi o listă cu toÅ£i cardinalii arhiviÅŸti, actualul fiind Raffaele Farina, numit la data de 25 iunie 2007. Printre aceÅŸti cardinali arhiviÅŸti se numără, spre exemplu, ÅŸi un autor foarte cunoscut istoricilor bisericeÅŸti: Joseph Hergenröther (1879‑1890). Acesta a fost nu numai un fervent susÅ£inător al primatului papal ÅŸi infailibilităÅ£ii papale la Conciliul I Vatican (1870) ÅŸi adversar al lui Joseph Ignaz von Döllinger, ci ÅŸi cel care l‑a reabilitat pe marele patriarh Fotie.

Dar, revenind la expoziÅ£ia vernisată, Lux in arcana, chiar titlul ales comunică ÅŸi primul obiectiv al acesteia: de a aduce lumină în misterele bibliotecii, mai ales prin contactul direct ÅŸi concret al cititorului cu izvoarele Arhivei, deschizând porÅ£ile descoperirii istoriei, uneori, inedite.

Documentele expuse în expoziÅ£ie sunt însoÅ£ite de aprofundări multimediale – proiecÅ£ii, grafică dinamică, video pe monitoare plate –, toate concepute pentru a ajuta vizitatorul să încadreze documentul în contextul istoric, să aprofundeze istoria diferitelor personaje ÅŸi să creeze legături între diferitele planuri de lectură.

Secţiunile expoziţiei

Expunerea expozitivă începe în Sala degli Orazi e Curiazi care adăposteÅŸte secÅ£iunea „Apărătorul memoriei” (Custode della Memoria), unde este prezentat conÅ£inutul Arhivei Secrete a Vaticanului. Aici sunt descrise diferitele tipologii de documente conservate în arhivă: diplome ÅŸi edicte, bule papale ÅŸi scrisori, breviare ÅŸi registre papale, codice, documente contabile ÅŸi acte de proces, formulare etc. Documentele expuse provin de pe mai multe continente: Asia, Africa, America ÅŸi Europa. Printre documentele expuse în această secÅ£iune se află bula Inter cetera a papei Alexandru al VI‑lea despre descoperirea Lumii Noi, actele procesului lui Giordano Bruno, edictul de la Worms al lui Carol al V‑lea, scrisoarea Å£arului Alexei I etc.

ExpoziÅ£ia continuă în Palatul Conservatorilor (Palazzo dei Conservatori) cu ÅŸapte aprofundări tematice, intitulate: „Tiara ÅŸi coroana”, „Secretul Conclavului”, „Sfinte, regine ÅŸi curtezane”, „ReflecÅ£ie ÅŸi dialog”, „Eretici, cruciaÅ£i ÅŸi cavaleri”, „Oameni de ÅŸtiinÅ£ă, filozofi ÅŸi inventatori” ÅŸi „Aurul ÅŸi cerneala”. 

La secÅ£iunea „Tiara ÅŸi coroana” sunt expuse 12 documente referitoare la lupta dintre puterea spirituală ÅŸi cea seculară, între care se numără: falsa donaÅ£ie a lui Constantin, Privilegiul ottonian (Privilegium ottonianum), Dictatus papae al lui Grigorie al VII‑lea, dar ÅŸi bula Una sanctam din anul 1302 a papei Bonifaciu al VIII‑lea. 

Cu siguranÅ£ă o atenÅ£ie deosebită va trezi secÅ£iunea „Eretici, cruciaÅ£i ÅŸi cavaleri”, unde printre altele sunt expuse documente din procesul Templierilor în FranÅ£a (pe un sul de pergament lung de 60 de metri), cel al excomunicării lui Martin Luther, procesul sumar făcut lui Giordano Bruno sau Statutul împotriva ereticilor al papei Grigorie al IX‑lea. 

Nu mai puÅ£in interesantă va fi secÅ£iunea „Oameni de ÅŸtiinÅ£ă, filozofi ÅŸi inventatori”, unde printre altele este prezentat un exemplar tipărit al calendarului gregorian din 1582 sau alte documente referitoare la Nicolae Copernicus, Voltaire, Erasmus de Rotterdam. 

Pentru ca vizitatorul să poată vedea cum sunt păstrate aceste bunuri culturale, acesta poate trece în Palatul Clementino Caffarelli, unde se află Laboratorul de Restaurare ÅŸi Conservare a sigiliilor. În acest laborator, începând din anul 1980, au fost analizate ÅŸi recondiÅ£ionate nu mai puÅ£in de 5000 de sigilii de plumb, aur, ceară, hârtie, ceară sub hârtie. Toate aceste sigilii sunt expuse sub numele de „Semnele puterii“. Tot aici este ilustrată ÅŸi activitatea Laboratorului de Conservare ÅŸi Restaurare (Laboratorio di Conservazione, 

Restauro e Legatoria), dar ÅŸi a Legătoriei, arătându‑se cum sunt combătuÅ£i agenÅ£ii de degradare chimici, fizici, biologici ÅŸi de mediu. În cadrul Laboratorului de Reproducere foto (Laboratorio di Fotoproduzione Digitale) au fost copiate până acum pe suport digital nu mai puÅ£in de 2,5 milioane de imagini, iar numărul acestora este în continuă creÅŸtere. 

Munca complexă desfăÅŸurată în Arhivă este prezentată ÅŸi prin intermediul a două scurte filmuleÅ£e, care prezintă două activităÅ£i diferite: deschiderea ÅŸi analizarea unui dosar ÅŸi reordonarea unui document în categoria numită „perioada închisă” (periodo chiuso). În cadrul acestei perioade „închise” sunt expuse câteva documente din cadrul celui de‑al Doilea Război Mondial, cu acordul expres al papei Benedict al XVI‑lea. 

Din cele expuse mai sus se poate observa că Lux in arcana este o iniÅ£iativă fără precedent, care a alimentat o aÅŸteptare enormă, ÅŸi prin faptul că această Arhivă exercită o fascinaÅ£ie misterioasă asupra imaginarului colectiv. Arhiva aceasta reprezintă un patrimoniu cultural al umanităÅ£ii, care are ca epicentru oraÅŸul Roma. Cu siguranÅ£ă că, atât prin documentele expuse, cât ÅŸi prin modul în care este prezentată activitatea acesteia, expoziÅ£ia Lux in arcana va atrage un numeros public din întreaga lume. Celor interesaÅ£i, care din anumite motive nu pot ajunge la Vatican până la finalul expoziÅ£iei, le recomandăm să afle mai multe lucruri vizitând site‑ul acesteia: http://www.luxinarcana.org/?lang=it

Pr. drd. Alexandru Nan